Târgul săptămânal din ȚÂNȚĂRENI a fost înființat de CĂLUGĂRI în 1806. La sfârșitul secolului 19, comuna avea 1056 de suflete...

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.

Țânțăreni, com.rur., în jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., pe un mic platou cu o înălțime de 30 m. deasupra nivelului șesului sau albiei Jiului, la 40 kil. de Craiova și la 5 kil. de reședința plășei, Filiași.
Se învecinește la E. cu com. Fratoștița; la V., cu com. Gura-Motrului (jud. Mehedinți); la N. cu com. Ionești (jud. Gorj) și cu comuna Florești; iar la S. cu com. Filiași.

Este udată de râul Jiul cu direcția N.-S. și care aci primește Gilortul.
Între com. și râul Jiul sunt bălțile: Motorimul, cu o suprafață de 2 hect. conținând pește; Balta-Ulmului, de 4 hect., alimentându-se din apa Jiului.
Pe teritoriul com. se întâlnesc patru mari văi: Motrului, Jiului, Gilortului și Șușiței.
Comuna este foarte veche.
Pe la 1806 în Țânțăreni fiind mănăstire, călugării au hotărât a se face târg săptămânal.
Bâlciu anual se face la 25 martie.
Are o suprafață de 4076 pog., cuprinzând o întinsă moșie: Țânțăreni-Arpadia și păduri (2500 hect.), aparținând statului.
Este formată din cătunul de reședință, Țănțăreni și căt. Picul.
Are o populație de 1056 suflete; o școală și o biserică, zidită în 1806.
La S. comunei și-a așezat Tudor Vladimirescu tabăra înainte de a pleca la București.
Căi: Calea ferată Filiași-T. Jiu, la 100 m. de vatra satului Țânțăreni; c.f. Filiași-Severin. la 2 kil.; șoseaua națională Filiași-Pasul-Vulcani, străbătând com. pe o lungime de 2700 m.
Cu comunele vecine se leagă prin șoselele vecinale bine lucrate și împietrite.