FILIAŞI EXPRESS

La Judecătoria Filiași au fost pe rol, în 2017, un număr de 2409 cauze, din care 1860 cauze nou intrate în 2017. La finalul anului, stocul de dosare a fost de 532 de cauze, din care 42 de cauze suspendate. Stocul de dosare la finalul anului 2016 a fost de 584 de cauze. Pe rolul instanței, s-au aflat 1901 cauze civile, din care nou intrate 1418 cauze, plus cele 482 cauze aflate pe stoc la 31 decembrie 2016. S-au soluționat 1471 cauze. Stocul de dosare la 31 decembrie 2017 în materie civilă a fost de 430 de cauze, din care 41 suspendate. În cadrul dosarelor civile, se regăsesc și dosarele soluționate în materie de fond funciar și în materie de minori și familie. În materie penală, s-au aflat 508 cauze pe rolul instanței, 442 fiind nou intrate și 66 cauze de pe stoc de la finalul anului 2016. Au fost soluționate 406 cauze penale. Stocul de dosare a fost de 102 dosare, dintre care un dosar suspendat, la finalul anului 2017. De-a lungul anului 2017, Judecătoria Filiași a emis 4 m

Oamenii din comuna gorjeană Ţânţăreni, satul Căpintenilor, locuiesc pe aceeaşi stradă, cu orăşenii din Filiaşi, din judeţul Dolj. Localnicii de pe o parte a drumului au buletine de Gorj şi trăiesc la ţară, iar ceilalţi au buletine de Dolj şi plătesc impozite la oraş. Ştefan Ureche, în vârstă de 78 de ani, este un ţăran din comuna Ţânţăreni, satul Căpintenilor, şi are buletin de Gorj. Vecinul lui de peste drum, deşi împart aceeaşi uliţă plină de noroi, este locuitor al oraşului Filiaşi, din judeţul Dolj. Ureche povesteşte că în anii ’60, atunci când s-a făcut colectivizarea, strada a fost împărţită în două: 18 familii au rămas cu documente de Dolj, iar restul – cu acte de Gorj. Bătrânul susţine că din această cauză strada pe care locuieşte de când s-a născut nu a fost niciodată asfaltată, iar autorităţile nu s-au înţeles atunci când a venit vorba să facă investiţii. „Locuim pe aceeaşi stradă, dar în judeţe diferite. Doar în România se poate aşa ceva, însă după cum vedeţi nimic

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Jiul-de-Sus, plasă, jud. Dolj, numită astfel de la cursul superior din acest județ al râului Jiul, care udă această plasă. Forma acestei plăși se poate asemăna cu un trapez, ale cărui laturi paralele sunt îndreptate de la N.-E. spre S.-V. și ale cărui laturi neparalele sunt îndreptate de la N.-V. spre S.-E. Se învecinește la E. cu pl. Amaradia, începând din dreptul com. Căpreni și până în dreptul com. Mălăești, din pl. Ocolul; iar de la com. Mălăești și până în dreptul com. Izvorul, limita către această plasă este formată de râul Amaradia. Din dreptul com. Izvorul și până în dreptul com. Ișalnița, hotarul către pl. Ocolul este format de o linie convențională. Limita de N.-V. este formată de o linie convențională, care începând din dreptul com. Căpreni și p

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Bîlta, sat, pendinte de comuna rurală Filiașul, pl. Jiul-d.-s., județul Dolj, situat pe pîrîul cu același nume, care se varsă în dreapta Jiului, în punctul unde acest rîu face o cotiturä foarte mare până la satul Cotina. Lărgimea Jiului e în acest loc de 85 metri, iar adâncimea de 3,15 metri. Satul Bîlta e așezat la o depărtare de 5400 metri S.-V. de Filiașul, unde e reședința comunei. Populațiunea e de 222 fam., cu 760 suflete. Are o biserică parohială, construită din lemn, având hramul Sfinții Voevozi, fondată la 1820, de locuitori și deservită de 1 preot paroh și un cântăreț. Biserica posedă 7 1/2 hectare pământ. Satul e lipsit de școală. Copiii în vârstă d'a o frecventa sunt în număr de 82, 38 băeți și 44 fete. Comunicația în acest cătun se f

De-a lungul timpului, mai ales după anul 2000 și îndeosebi după intrarea României în Uniunea Europeană, primăriile din România au fost obligate să facă tot felul de strategii, planuri și studii, dar și tot felul de manuale de cum se pun în practică. Motivul este simplu. Pentru a evolua este nevoie de un plan și de o cunoaștere exactă a potențialului local și a problemelor cu care se confruntă comunitatea locală vizată. Așa a apărut, la un moment dat, și Planul integrat de dezvoltare urbană al orașului Filiași. Care e deja bătrân, având peste un deceniu și jumătate de când a fost realizat. Evident, întrebarea e dacă a fost făcut de mântuială, ca să se afle lumea în treabă, sau chiar s-a schimbat ceva între timp. Și care ar fi cel mai bun exemplu, dacă nu Economia orașului Filiași, cu Punctele tari și Punctele slabe, cu Oportunități și Riscuri. ECONOMIE Puncte tari Preponderenţa proprietăţii private. Deschiderea administraţiei actuale faţă de investitori. Agricultura este o r

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. CITEȘTE ȘI... ARGETOAIA sfârșitului de secol 19. 2125 locuitori, cu 543 case și 135 bordeie. Bântuie frigurile. Statura locuitorilor este mijlocie... Argetoaia, com. rur., pl. Jiul d.-s., județul Dolj, la 44 kil. de Craiova, și la 23 kil. de resedința plășii, comuna Filiași . ............................. Argetoaia, deal, pl. Dumbrava-d.-s., com. Cernătești, jud. Dolj, pe limita de N. către comuna Argetoaia; are direcțiunea de la V.-E.; este acoperit cu tufărișuri. Înălțimea sa este de 45 metri. Trece și prin com. Țiul, plasa Doljul d.-j. Argetoaia, deal, plasa Jiul-d.-s., com. Argetoaia, jud. Dolj, cu înălțime de 50 m.; trece prin satele Argetoaia-d.-s. și Argetoaia-d.-j. Argetoaia, pârâu, plasa Jiul-d.-s., com. Argetoaia, jud. Dolj, izvorește

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. CITEȘTE ȘI... Când comuna ARGETOAIA era compusă din 13 CĂTUNE. Iar biserica s-a terminat la anul 1813, Octombrie 6... Argetoaia, com. rur., pl. Jiul d.-s., județul Dolj, la 44 kil. de Craiova, și la 23 kil. de resedința plășii, comuna Filiași. ............................. În căt. Argetoaia-d.-s. se află o școală mixtă; până în 1891-92 a fost școală de băeți. Funcționează din 1891. Este întreținută de comună; are un învățător și o învățătoare. Localul de zid este în bună stare. Dupa legea rurală din 1864 sunt 16 loc. împroprietăriți. Populația comunei este de 2125 loc., cu 543 case și 135 bordee. Boala ce bântue com. sunt frigurile. Statura locuitorilor este mijlocie. Suprafața comunei este de 4000 pog., din care 3100 hect. teren arabil, 300 po

Consiliul Local al orașului Filiași a aprobat tarifele minime de închiriere pentru spațiile cu altă destinație din fondul locativ. În același timp, s-au stabilit și tarifele minime de închiriere pentru ocuparea terenurilor care aparțin domeniului privat al orașului Filiași. Hotărârea de Consiliu Local a fost aprobată în baza Legii nr. 237/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind finanțele publice și Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, tot cu modificările și completările ulterioare, precum și în temeiul Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind Administrația Publică Locală.

Orașul FILIAȘI a avut în Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2017, aprobat de Consiliul Local, venituri prevăzute de 35.427 mii lei. În același timp, tot de-a lungul anului 2017, la capitolul Cheltuieli, s-au estimat 45.020 mii lei... Poate ciudat, poate nu, Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2018, trecut de votul consilierilor locali, estimează ca VENITURI la bugetul orașului FILIAȘI în 2018 doar... 26.325 mii lei! Evident, dintr-o dată, poate ciudat, poate nu, deși au existat și niște creșteri salariale majore de luat în calcul, totalul CHELTUIELILOR estimate pentru anul 2018 se cifrează la 33.117 mii lei... Sigur, dincolo de faptul că bugetul pentru 2018 este substanțial mai mic decât cel de pe 2017, deși ar trebui să fie invers, în mod normal, în condițiile creșterii economice generale înregistrate în România, la BUGETUL orașului FILIAȘI mai este o problemă. Și încă una mare. Cheltuielile sunt mult mai mari ca veniturile, ceea ce înseamnă orice cetățe

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. CITEȘTE ȘI... ARGETOAIA, la sfârșitul secolului 19. Comuna cu 14 fântâni, 25 de izvoare și 2 cruci de piatră... Argetoaia, com. rur., pl. Jiul d.-s., județul Dolj, la 44 kil. de Craiova, și la 23 kil. de resedința plășii, comuna Filiași. ............................. Comuna Argetoaia a fost înființată la anul 1830. Cătunul de reședință este Argetoaia-d.-s.; înainte era căt. Grădinărești. Se compune din 13 căt. care sunt: I. Argetoaia-d.-s., care coprinde secțiunea Macrea, esie situat pe pârâul Macrea și pe valea Macrea. Înainte mahalaua Macrea făcea parte ca cătun din com. Argetoaia. 2. Cătunul Grădinăreasa situat pe valea Argetoaia la 1/2 kil. departe de cătunul de reședință. 3. Cătunul Argetoaia-d.-j. situat în același rând cu precedentul, la 1 kil

Consiliul Local Filiași a decis demolarea imobilului construcție Casa de Cultură Filiași. Consiliul Local a aprobat întocmirea documentației de demolare a construcției clădire Casa de Cultură, care face parte din domeniul public al orașului Filiași la nr. crt. 198, având codul de clasificare 1.6.2., cu suprafața construită de 400,08 mp, având drept scop eliberarea autorizației de desființare a imobilului. În același timp, s-a aprobat trecerea construcției clădire Casa de Cultură, cu o valoare de inventar de 440.771,49 lei, din domeniul public în domeniul privat al orașului Filiași, urmând a se scoate din funcțiune, iar materialele rezultate din demolare să fie valorificate conform legii... Conform raportului de expertiză tehnică a clădirii P+1Er - Casa de Cultură situată pe bdul Racoțeanu nr 169, ing. Guleac V. Bogdan s-a deplasat la amplasament și a efectuat o examinare vizuală a clădirii în ansamblu și detaliu, identificând caracteristicile generale ale ansamblului structur

Expoziție de carte, depunere de coroane, expoziție de carte, I.L. Caragiale, handmade, începerea demersurilor legale pentru realizarea stemei și imnului orașului Filiași, lectură cu voce tare, concurs de desen, manifestări tradiționale de Dragobete și Valentines Day, flori și felicitări, icoane și expoziție de semne de carte, conferință interdisciplinară despre problemele de sănătate, ecologizare, evocare religioasă, sărbătoare câmpenească, caravana copilăriei, ceva vizionări de filme, celebrarea cuplurilor care celebrează 50 de ani de căsătorie, festivalul național de folclor Nicolae Bouleanu... Cam așa arată lista manifestărilor culturale ce se vor desfășura în orașul FILIAȘI în 2018, dedicate... Anului Centenarului Marii Uniri. Primăria și Consiliul Local au estimat că vor cheltui 290.000 lei. Cei mai mulți bani se duc pe Zilele Filiașiului - 135.000 lei, Revelion 2019 - 50.000 lei, Târgul de Crăciun - 27.000 lei... Festivalul național de folclor Nicolae Bouleanu este pre

Interiorul a fost zugrăvit cu cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu între anii 1702-04. CITEȘTE ȘI... Aproape de MÂNĂSTIREA GURA MOTRULUI se găsește FÂNTÂNA cu LEACU, cu apă tămăduitoare de boli... Acest moment precum și reconstrucția bisericii au fost surprinse într-o pisanie sculptată în piatră peste intrarea în pronaosul bisericii. „Acistă Sfântă și Dumnezăiască Mănăstire de la Motru al căria hramul să prăznuiașce probedeba Paraschevei : den temelia ei iaste zidită de Jupân Preda Brăncoveanul : Vel:vornic : la anul de la zidirea lumii : 7161 [1653]: carea de la aceea vreame pănă acum au stătut nezugrăvită: iară după aceia: luminatul și înălțatul Io Constantin Brăncoveanul Basarab Voevod: nepotul lui de fecior: întral șaptesprăzeacelea an al Domniei Sale o au zugrăvit și o au și mai înfrumusețat, cum să veade la leat : 7213 [1705]: săvârșinduo · în bună pomenirei · și slavă veacinică. Measeța [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]." Câțiva ani mai târziu, starețul mănăstirii

Conform tradiției, spune Wikipedia, mănăstirea a fost fondată inițial de Cuviosul Nicodim, la sfârșitul secolului XIV. CITEȘTE ȘI... Mânăstirea de lângă FILIAȘI în care s-au ascuns boierii greci de frica lui Tudor Vladimirescu. Și care a fost zugrăvită de Constantin Brâncoveanu... Cuviosul Nicodim a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mică biserica și câteva chilii, și a sădit în jurul schitului viță de vie. Până astăzi bătrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului" aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim" sau „Fântâna cu leacu" de unde credincioșii iau apă tămăduitoare de boli. Schitul originar nu a fost încă atestat arheologic. Un document de arhivă din 13 ianuarie 1519, păstrat de la Neagoe Basarab Voievod, surprinde prima ctitorire din material durabil a locașului „Preacuvioasei Maicii noastre Paraschivei și a mănăstirii care o au început Jup

Mănăstirea Gura Motrului este o mănăstire din România situată în satul Gura Motrului, comuna Butoiești, din județul Mehedinți. Butoiești este o comună în județul Mehedinți, formată din satele Arginești, Buicești, Butoiești (reședința), Gura Motrului, Jugastru, Pluta, Răduțești și Țânțaru. În Butoiești sunt cuprinse cătunele Popești, Ștefanu și Tabla. Mănăstirea Gura Motrului se află la o aruncătură de băț de satul Bâlta, care aparține de Filiași. Ansamblul mănăstiresc fortificat bine conservat și prețioasa lui biserică, ridicate la mijlocul secolului 17, se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MH-II-a-A-10340. Mânăstirea a fost începută în 1530 de jupân Preda Brâncoveanu, Vel Vornic, și zugrăvită de Constantin Brâncoveanu, în anul 1705, se spune în Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și

AFSR - Asociatia Cele mai frumoase sate din Romania în parteneriat cu Consiliul Judetean Bacău și Muzeul Științelor Naturii din Bacău au organizat vineri, 30 martie 2018, ceremonia de jurizare și desemnare a SATELOR CULTURALE ALE ROMANIEI 2018. SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI 2018 sunt: Sadu (județul Sibiu), Corbi (județul Arges), Vorona (județul Botosani), Drăguș (județul Brașov), Gălăutaș (județul Harghita), Miroslava (județul Iași), Moroeni (județul Dâmbovița), Vălișoara (județul Hunedoara), Ţibăneşti (județul Iași), Ruginoasa (județul Iași), Satul Bobohalma - Municipiul Târnăveni (județul Mureș), Țânțăreni (județul Gorj), Pădureni (județul Vaslui), Piscu (comuna Ciolpani, județul Ilfov), Recea (județul Maramureș), Dofteana (județul Bacău), Țigănești (Republica Moldova). SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI este un program AFSR inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România cu scopul de a promova patrimoniul cultural al satului românesc. Satele / c

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Argetoaia, com. rur., pl. Jiul d.-s., județul Dolj, la 44 kil. de Craiova, și la 23 kil. de resedința plășii, comuna Filiași. Situată pe dealuri și pe văi, anume: pe dealurile Grădinărești, Novacul, Teascul-din-Deal, Bălăcești, Atârnați și pe văile Macrea, Teascul-din-Vale și Racovița. Comuna Argetoaia se mărginește la E. cu com. Braloștița; la V. cu com. Pluta și Peria, din jud. Mehedinți; la N. cu com. Gura-Motrul din Mehedinți; iar la S. cu com. Cernătești. Limita liniei de N. începe de la E. și merge spre V. după ondulațiunile pârâului Racovița. Limita liniei de S. merge spre E. după ondulația dealurilor Bărboiul, Țiul și Cernătești. Limita liniei de E. merge spre S. după ondulațiunile dealurilor Racovița, Salcia și Cernătești și după văile Argetoai

Familiile Boerești Române de Octav-George Lecca, publicat de Institutul de Arte Grafice și Editura ”Minerva”, în 1899 (2): CITEȘTE ȘI... Familiile Boierești Române: FILIȘANU. Când țăranilor prinși cu minciuni și bârfeli li s-au ras capul și bărbile... FILIȘANU (VALACHIA) .......................................... Posteritatea slujerului Dumitru de la Filiași se urmă prin copiii săi, anume: BARBU POSTELNICUL, citat 1662, și apoi la 1663 ca spătar; slugr ot Ragova la 1667; mare vistier la an. 1673. VASILE FILIȘANUL, 1669, în acte de moșie; în urmă, călugărit, e arhimandrit și Egumen al monastirei Tismana, unde a și murit. MIHAI FILIȘANUL SPĂTAR, citat astfel la 1650, fost și comis mare._ El avu de fică pe Jupânița JUDITA, pe care o găsim în pomelnicul monăst. Căluiul din Romanatzi, ca: ”fica lui Mihai Comisul, nepoata lui Dumitru stolnicul ot Filiaș...”. Ea muri tânără la anul 1661. PREDA SLUGERUL, citat ca postelnic într-un act din 1650, cu fratele său Mihai. A avut un fiu

PROBLEMA MOTOCULTUREI A FOST RESOLVATĂ, se anunța în publicația ADEVĂRUL, de joi, 10 aprilie 1914... ”Primul plug moto-tractor și unicul care se întrebuințează pretutindeni cu cel mai mare succes. _ Peste 5000 bucăți sunt răspândite în lumea întreagă. Nu are motor de tip automobil, ci motor puternic bicilindric orizontal, făcând numai 300 rotațiuni pe minut, având deci usagiul mult mai mic la motoarele verticale făcând 450-600 învârtituri pe minut. Hart Parr este unicul tractor având răcirea cu ulei excludând cu totul dificultățile și pericolul răcirei cu apă. Ară cu plugul 8 brăzdar la 21 cm. adâncime, după felul pământului, aproximatic un Hectar pe oră. Se întrebuințează cu același succes la arat, secerat, treerat, discuit, semănat, transport, etc.”... Ei, dacă vă întrebați de ce scriu despre tractorul minune de la începutul secolului 20, iată de ce: pe lista românilor dotați cu moto-tractor se afla, conform publicației din 1914, și D. Manolescu din Filiași... Acum, e adevăr

S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. a semnat contractul de finanțare nr. 122523/26.09.2011 cu titlul ”Extinderea şi Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul DOLJ”. Durata contractului: 40 de luni de la data semnării, până la 31.12.2014... CITEȘTE ȘI... Extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în orașul FILIAȘI. BANII sunt. Nu există voința de a face!... foto Stația de epurare de la Calafat Stația de epurare Filiași Contractul de lucrări CL6 a fost atribuit prin licitație publică deschisă ofertantului UTI GRUP SA, în calitate de lider al asocierii formate din SC UTI GRUP SA și SC DANEX CONSULT SRL și are o valoare de 15.681.664,20 lei, fără TVA, se spune în Studiul de fezabilitate si a documentatiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dolj, in perioada 2014-2020. Investiția derulată în cadrul acestui contract prevede demolarea instalației de epurare a apei uzate

Fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940, Gheorghe Tătărăscu (scris și Tătărescu) a murit la 28 martie 1957. Gheorghe Tătărescu s-a născut la 21 decembrie 1886, în comuna Poiana, în prezent sat al comunei Turburea, în județul Gorj. La data nașterii lui Gheorghe Tătărescu, însă, comuna Poiana era parte a Plasei Jiul de Sus, cu reședința la Filiași. Înainte de toamna anului 1892, când s-a făcut noua împărțire administrativă, Plasa Jiul de Sus era unită cu Plasa Dumbrava de Sus și cuprindea 33 de comune. După 1892, Plasa Jiul de Sus a mai cuprins doar 16 comune: Almăjul, Argetoaia, Brădești, Braloștița, Fratoștița, Mihăița, Poiana, Răcari, Salcia, Scaești, Tatomirești și Țânțăreni. Absolvent al Liceului „Carol I” din Craiova, a fost ambasador la Paris din 1938 și până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în țară. A fost căsătorit cu Arethia Piteșteanu, președinta Asociației Femeilor din Gorj, implicată în ridicarea monumentelor lui Co