1900. PLASA JIUL de SUS. Reședința la FILIAȘI. 16 COMUNE cu 24580 suflete în 6111 case și bordeie. 15751 vite mari cornute, 1366 cai, 3 măgari, 27836 oi, 1665 capre și 1518 porci...

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
Jiul-de-Sus, plasă, jud. Dolj, numită astfel de la cursul superior din acest județ al râului Jiul, care udă această plasă.
Forma acestei plăși se poate asemăna cu un trapez, ale cărui laturi paralele sunt îndreptate de la N.-E. spre S.-V. și ale cărui laturi neparalele sunt îndreptate de la N.-V. spre S.-E.
Se învecinește la E. cu pl. Amaradia, începând din dreptul com. Căpreni și până în dreptul com. Mălăești, din pl. Ocolul; iar de la com. Mălăești și până în dreptul com. Izvorul, limita către această plasă este formată de râul Amaradia.
Din dreptul com. Izvorul și până în dreptul com. Ișalnița, hotarul către pl. Ocolul este format de o linie convențională.
Limita de N.-V. este formată de o linie convențională, care începând din dreptul com. Căpreni și până la com. Poiana, desparte această plasă de jud. Gorj.
De la com. Poiana și până la com. Țînțăreni, hotarul către jud. Gorj este format de râul Gilortul.
De la com. Țînțăreni până la com. Țiul, limita de V. către jud. Mehedinți este formată de o linie convențională.
Limita de S. către pl. Dumbrava-d.-s., este formată de o linie convențională cu direcțiunea de la V. spre E. până la com. Raznicul, iar de aici se lasă spre S.-E. până la com. Predești, unde ia direcția spre N.-E. până la com. Ișalnița.
În privința reliefului, terenul pl. se poate împărți în 2 regiuni: regiunea Văei-Jiului, în partea de V. și regiunea dealurilor, în partea de E., întinzîndu-se cu direcțiunea de la N.-V. spre S.-E.
În regiunea de E., dealul cel mai însemnat este Icleanul, care merge pe limita despărțitoare între aceasta plasă și pl. Amaradia și care se continuă prin Dealul - Chicioarei, care desparte afluenții din dreapta rîului Amaradia de cei din dreapta rîului Jiul.
Apoi, de-a dreapta și de-a stînga rîului Jiul, sunt o mulțime de dealuri, precum: Almăjelul, Brădești, Argetoaia, Teascul, Racovița, Macrea și alte dealuri mai mici.
Plasa este udată de rîul Jiul și de afluentul său de pe stînga, Gilortul.
Înainte de toamna anului 1892, cînd s'a făcut noua împărțire administrativă, pl. Jiul-d.-s. era unită cu pl. Dumbrava-d.-s. și coprindea 33 comune.
Astăzi e despărțită de această plasă și coprinde singură 16 com.: Almăjul, Argetoaia, Brădești, Braloștița, Fratoștița, Mihăița, Poiana, Răcari, Salcea, Scăești, Tatomirești și Țînțăreni.
Reședința plășei este în com. Filiași.
Căile de comunicație ale acestei plăși sunt: calea ferată Severin-Filiași-Craiova; calea ferată Filiași - T. Jiu; șoseaua națională Craiova-Severin; șoseaua comunală Filiași-Bodăești și alte șosele comunale cari leagă comunele dintre ele.
Întinderea totală a plășei e de 67423 hect., cu o populație de 5893 familii, sau 24580 suflete; locuesc în 6111 case și bordee.
Are: 31 biserici, deservite de 22 preoți; 19 școli, din cari 13 mixte, 3 de băeți, 3 de fete, conduse de 15 învățători și 5 învățătoare și frecuentate de 935 copii (794 băeți și 141 fete).
Vite sunt: 15751 vite mari cornute, 1366 cai, 3 măgari, 27836 oi, 1665 capre și 1518 porci.

Postări populare de pe acest blog

BÂLTA, satul care la sfârșitul secolului 19 a avut 222 de familii și 760 de suflete. Școala era frecventată de 38 de băieți și 44 de fete...

Născut la FRATOȘTIȚA, muzica lui a ajuns pe coloana sonoră la două dintre CELE MAI VIZIONATE FILME ROMÂNEȘTI... VIDEO