La ce se poate aștepta orașul FILIAȘI în caz de un CUTREMUR MAJOR?... Între focarele seismice din VRANCEA și cele din SERBIA...

Zonarea teritoriului României pe baza intensității seismice, încadrează orasul Filiasi si zona periurbană în zona de grad seismic 7, se spune în Strategia de dezvoltare a orașului Filiași.
Această zonă de seismicitate se intercalează între seismicitatea minimă de 6 grade si seismicitatea relativ periculoasă de 8 grade pe scara Richter.
Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92), teritoriul de studiu acoperă o zonă în care acest coeficient înregistrează valoarea 0,12 (zona E).
În toată zona Filiasi, perioada de colț TC are valoarea 0,7 secunde (conform Normativ P100 –92).
Ținând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensității seismice la nivelul teritoriului național este 9 si valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seimică A), se consideră că zona Filiasi aparține unei zone cu risc seismic mediu.

Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw < 5.0 – se observă sporadic, cu precădere în nordul Olteniei, Depresiunea Haţeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma Moldovenească, Orogenul Carpaţilor Orientali, spune Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Orașul Filiași se află în zona seismogenă Danubiană, care reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a unităţii orogene a Carpaţilor Meridionali.
Rata activităţii seismice este relativ ridicată, în special la graniţa cu Serbia şi dincolo de aceasta, peste Dunăre.
Magnitudinea observată nu depăşeşte valoarea de 5.6.

Din punctul de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra construcțiilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic:
# Clasa RsI, corespunzând construcțiilor cu risc ridicat de prăbusire la cutremure (case cu vechime de peste 100 ani sau din chirpici).
# Clasa RsII, corespunzând construcțiilor la care probabilitatea de prăbusire este redusă, dar la care sunt asteptate degradări structurale majore la incidența cutremurului (case din cărămidă cu vechime între 100 – 40 ani).
# Clasa RsIII, corespunzând construcțiilor la care sunt asteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante (blocuri
construite până în 1970).
# Clasa RsIV, corespunzând construcțiilor la care răspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi, proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.
Comportarea clădirilor la miscările seismice depind nu numai de structura si volumul acestora, dar si de compoziția litologică a substratului în care sunt executate fundațiile (nisip si pietris, argilă, marnă, mâl etc.), dar si de forma minoră de relief pe care este asezată clădirea.

Din acest punct de vedere, se poate face următoarea zonare, începând cu terenul cel mai favorabil: Podul piemontan, Terasele Jiului si glacisul, Lunca Jiului, Pantele văii râului Jiu cu declivități de peste 5o.

Postări populare de pe acest blog

BÂLTA, satul care la sfârșitul secolului 19 a avut 222 de familii și 760 de suflete. Școala era frecventată de 38 de băieți și 44 de fete...

Născut la FRATOȘTIȚA, muzica lui a ajuns pe coloana sonoră la două dintre CELE MAI VIZIONATE FILME ROMÂNEȘTI... VIDEO