FILIAŞI EXPRESS

Familiile Boerești Române de Octav-George Lecca, publicat de Institutul de Arte Grafice și Editura ”Minerva”, în 1899 (2): CITEȘTE ȘI... Familiile Boierești Române: FILIȘANU. Când țăranilor prinși cu minciuni și bârfeli li s-au ras capul și bărbile... FILIȘANU (VALACHIA) .......................................... Posteritatea slujerului Dumitru de la Filiași se urmă prin copiii săi, anume: BARBU POSTELNICUL, citat 1662, și apoi la 1663 ca spătar; slugr ot Ragova la 1667; mare vistier la an. 1673. VASILE FILIȘANUL, 1669, în acte de moșie; în urmă, călugărit, e arhimandrit și Egumen al monastirei Tismana, unde a și murit. MIHAI FILIȘANUL SPĂTAR, citat astfel la 1650, fost și comis mare._ El avu de fică pe Jupânița JUDITA, pe care o găsim în pomelnicul monăst. Căluiul din Romanatzi, ca: ”fica lui Mihai Comisul, nepoata lui Dumitru stolnicul ot Filiaș...”. Ea muri tânără la anul 1661. PREDA SLUGERUL, citat ca postelnic într-un act din 1650, cu fratele său Mihai. A avut un fiu

PROBLEMA MOTOCULTUREI A FOST RESOLVATĂ, se anunța în publicația ADEVĂRUL, de joi, 10 aprilie 1914... ”Primul plug moto-tractor și unicul care se întrebuințează pretutindeni cu cel mai mare succes. _ Peste 5000 bucăți sunt răspândite în lumea întreagă. Nu are motor de tip automobil, ci motor puternic bicilindric orizontal, făcând numai 300 rotațiuni pe minut, având deci usagiul mult mai mic la motoarele verticale făcând 450-600 învârtituri pe minut. Hart Parr este unicul tractor având răcirea cu ulei excludând cu totul dificultățile și pericolul răcirei cu apă. Ară cu plugul 8 brăzdar la 21 cm. adâncime, după felul pământului, aproximatic un Hectar pe oră. Se întrebuințează cu același succes la arat, secerat, treerat, discuit, semănat, transport, etc.”... Ei, dacă vă întrebați de ce scriu despre tractorul minune de la începutul secolului 20, iată de ce: pe lista românilor dotați cu moto-tractor se afla, conform publicației din 1914, și D. Manolescu din Filiași... Acum, e adevăr

S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. a semnat contractul de finanțare nr. 122523/26.09.2011 cu titlul ”Extinderea şi Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul DOLJ”. Durata contractului: 40 de luni de la data semnării, până la 31.12.2014... CITEȘTE ȘI... Extinderea şi reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în orașul FILIAȘI. BANII sunt. Nu există voința de a face!... foto Stația de epurare de la Calafat Stația de epurare Filiași Contractul de lucrări CL6 a fost atribuit prin licitație publică deschisă ofertantului UTI GRUP SA, în calitate de lider al asocierii formate din SC UTI GRUP SA și SC DANEX CONSULT SRL și are o valoare de 15.681.664,20 lei, fără TVA, se spune în Studiul de fezabilitate si a documentatiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dolj, in perioada 2014-2020. Investiția derulată în cadrul acestui contract prevede demolarea instalației de epurare a apei uzate

Fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940, Gheorghe Tătărăscu (scris și Tătărescu) a murit la 28 martie 1957. Gheorghe Tătărescu s-a născut la 21 decembrie 1886, în comuna Poiana, în prezent sat al comunei Turburea, în județul Gorj. La data nașterii lui Gheorghe Tătărescu, însă, comuna Poiana era parte a Plasei Jiul de Sus, cu reședința la Filiași. Înainte de toamna anului 1892, când s-a făcut noua împărțire administrativă, Plasa Jiul de Sus era unită cu Plasa Dumbrava de Sus și cuprindea 33 de comune. După 1892, Plasa Jiul de Sus a mai cuprins doar 16 comune: Almăjul, Argetoaia, Brădești, Braloștița, Fratoștița, Mihăița, Poiana, Răcari, Salcia, Scaești, Tatomirești și Țânțăreni. Absolvent al Liceului „Carol I” din Craiova, a fost ambasador la Paris din 1938 și până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în țară. A fost căsătorit cu Arethia Piteșteanu, președinta Asociației Femeilor din Gorj, implicată în ridicarea monumentelor lui Co

S.C. COMPANIA DE APĂ OLTENIA S.A. a semnat contractul de finanțare nr. 122523/26.09.2011 cu titlul ”Extinderea şi Modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în judeţul DOLJ”. Durata contractului: 40 de luni de la data semnării, până la 31.12.2014... CITEȘTE ȘI... Când va ajunge și orașul FILIAȘI și satele subordonate în EUROPA civilizată, cu APĂ la robinet și CANALIZARE?... Valoarea totală a proiectului este de 633.060.393 lei, din care 564.253.056 lei reprezintă contribuția nerambursabilă din Fondul de Coeziune și de la bugetul de stat, 11.515.370 lei reprezintă contribuția Consiliilor locale din aria proiectului și a Consiliului Județean Dolj, de la bugetul local, 57 291 967 lei reprezintă contribuția Companiei de Apă Oltenia SA, prin împrumut de la BERD. Au fost demarate lucrările la obiectivele de investiție aferente a 13 contracte de lucrări, în valoare totală de 386.367.268,58 lei, se spune în Studiul de fezabilitate si a documentatiilor de atribuire pentru proiectul

Cea mai mare societate care prestează servicii de apă și apă uzată din județul Dolj este Compania de Apă Oltenia, unde acționar majoritar este Consiliul Local al Municipiului Craiova, printre ceilalți acționari fiind și Consiliul Județean Dolj și Consiliul Local al orașului Filiași - 7,64 %. Pentru localitățile urbane, sursele de apă pentru sistemele de alimentare cu apă sunt în principal subterane: izvoarele Izvarna, foraje și dren. Pe tot cuprinsul județului Dolj, funcționau doar două stații de epurare, ambele în mediul urban: Calafat și Filiași, se spune în Master Planul privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Dolj, realizat în 2008. Nici una, însă, nu îndeplinea cerințele în vigoare privind apa uzată epurată deversată. WWTP (stație de epurare) Filiași nu respecta NTPA-001 privind nutrienții(N+P), având o mare uzură morală și fizică, practic fiind dificila de operat și nefiind luată în calcul ca operațională. Existența drumurilor din pământ, în mediul r

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Țânțăreni, com.rur., în jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., pe un mic platou cu o înălțime de 30 m. deasupra nivelului șesului sau albiei Jiului, la 40 kil. de Craiova și la 5 kil. de reședința plășei, Filiași. Se învecinește la E. cu com. Fratoștița; la V., cu com. Gura-Motrului (jud. Mehedinți); la N. cu com. Ionești (jud. Gorj) și cu comuna Florești; iar la S. cu com. Filiași. Este udată de râul Jiul cu direcția N.-S. și care aci primește Gilortul. Între com. și râul Jiul sunt bălțile: Motorimul, cu o suprafață de 2 hect. conținând pește; Balta-Ulmului, de 4 hect., alimentându-se din apa Jiului. Pe teritoriul com. se întâlnesc patru mari văi: Motrului, Jiului, Gilortului și Șușiței. Comuna este foarte veche. Pe la 1806 în Țânțăreni fiind mănăstire, călugării

Familiile Boerești Române de Octav-George Lecca, publicat de Institutul de Arte Grafice și Editura ”Minerva”, în 1899: FILIȘANU (VALACHIA) Familie originară din Oltenia, având veche proprietate în satul Filiași (Dolj). În istorie și Cronice apare pentru întâiași dată în prima jumătate a secolului XVII, prin Dumitru FILIȘANUL, MARE SLUGER, vel pitar și Postelnic, citat de numeroase documente, între 1620-50. La anul 1630 erea mare Căpitan; iar la 1636 ca mare pitar zidește, în timpul lui Matei Vodă, monastirea Crasna din Gorj, unde este și locul de înmormântare al neamului său. În capul pomelnicului e: ”Jupan Dumitru Filișanul vel pitar”. _ Într-un act de vânzare din an. 1629 e citat ca martor: ”de la Filiași Dimitrie Căpitan”. La 1647 erea mare sluger. _ Sub Leon Vodă, în 1630, cronicarii ne vorbesc (V. Cronica anonim. IV, 811; și Șincai) de boerii nemulțumiți cu impozitele peste măsură ce punea acest domn țării, și care fug în Ardeal la Hațeg. 13 Octombrie acel an. Aceș

1. Municipiu Craiova Zilnic Luni / Ziele municipiului Craiova, Festivalul tradiţiilor populare, Duminica Floriilor, Zilele Marin Sorescu, etc 1.1 Piaţa Centrală Zilnic 1.2 Piaţa Craioviţa Nouă – Big Zilnic 1.3 Piaţa Craioviţa Nouă – Orizont Zilnic 1.4 Piaţa Gării Zilnic 1.5 Piaţa 1 Mai – Ciupercă Zilnic 1.6 Piaţa Brazda lui Novac – Baba Novac Zilnic 1.7 Piaţa 1 Mai Zilnic 1.8 Piaţa Valea Roşie – Eroilor Zilnic 1.9 Piaţa Brestei Zilnic 1.10 Piaţa Rovine Zilnic 1.11 Piaţa Chiriac Zilnic 1.12 Piaţa Târg Zilnic Zilnic 1.13 Piaţa Veche – Krasnoff Zilnic 2. Municipiu Băileşti Joi, Duminică / 23–25 august zilele Băileştiului, 18 octombrie Zilele zaibărului şi prazului, miting aviatic Cilieni 3. Municipiu Calafat Zilnic / 07–10 mai zilele municipiului, 26 iunie ziua satului Basarabi, 01–08 august Festivalul international de folk 3.1 Piaţa cu profil agroalimentar Zilnic 3.2 Piaţa Cobuz Zilnic 3.3 Piaţa Centrală Zilnic 3.4 Piaţa pentru produse nealimentare Zilnic 4. Bechet Sâ

A trecut un deceniu de când s-a realizat Master Planul privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Dolj, în 2008. Între timp, s-au investit, strategic, zeci de milioane de euro în stadioane și water-parkuri, în tot felul de masterplanuri, studii de fezabilitate și strategii. Și câte nu s-au (mai) promis. Dar cât s-a realizat cu adevărat?... CITEȘTE ȘI... Orașul FILIAȘI avea ca termen de conformare pentru APA POTABILĂ anul 2015. S-a conformat sau s-a dus totul pe apa sâmbetei?... Orașul Filiași are o populație de 13.590, din care 5.628 sunt racordați la rețeaua de canalizare, se spune în Master Planul privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Dolj, realizat în 2008. # Apa uzată menajeră este epurată biologic parțial, apoi evacuată prin pompare în emisar, râul Jiu; # Apa uzată pluvială este evacuată gravitațional tot în râul Jiu; # Investiții în derulare: nu sunt. Orașul Filiași are ca termene propuse de conformare pentru colectare și epu

A trecut un deceniu de când s-a realizat Master Planul privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Dolj, în 2008. Între timp, s-au investit, strategic, zeci de milioane de euro în stadioane și water-parkuri, în tot felul de masterplanuri, studii de fezabilitate și strategii. Și câte nu s-au (mai) promis. Dar cât s-a realizat cu adevărat?... Orașul Filiași are o populație de 13.590, din care 8.837 sunt alimentați cu apă prin branșamente (contorizate și paușal), restul de 4.553 locuitori se alimentează cu apă din surse proprii, se spune în Master Planul privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în județul Dolj, realizat în 2008. SAA (servicii de alimentare cu apă) s-a dezvoltat în trei etape și are o vechime de 37 ani. El cuprinde: un racord la conducta de la Izvarna, înmagazinarea, dezinfecția cu clor, pomparea și distribuția apei către consumatori. Sursa de apă. Orașul Filiași este alimentat cu apă printr-un racord Dn 200, din OL, L=375 m, din con

Reţeaua de distribuţie de 110 kV care intră în vestul judeţului la Filiaşi şi se ramifică în est spre Slatina, CFR Jianca, în sud-vest la Calafat, la sud Nedeia şi Bechet, iar în sud-est Dăbuleni , se spune în Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020. Lungimea totală a reţelei este de aproximativ 450 km. Infrastructura de transport a energiei electrice de la nivelul judeţului Dolj este administrată de CNTEE TRANSELECTRICA S.A. şi cuprinde următoarele facilităţi principale: # LEA 400 kV Ţânţăreni - Kozlodui – care asigură exportul de energie electrică în Bulgaria; # LEA 400 kV Slatina - Porţile de Fier; # LEA 220 kV Calafat – Cetate - Porţile de Fier; # LEA 220 kV Işalniţa - Grădişte; # LEA 220 kV Işalniţa - Craiova Nord - Slatina; # LEA 220 kV Craiova Nord - Turnu Măgurele; # LEA 220 kV Craiova Nord - Sărdăneşti; # Staţii de transformare 220/110 kV: Calafat, Cetate, Craiova Nord, Işalniţa. CNTEE "Transelectrica"- SA reali

Mortalitatea generală în județul DOLJ a înregistrat valoarea 14,2 o/oo, în crestere cu 0,7 o/oo faţă de 2014, cu o valoare scăzută 10,1 o/oo pentru mediul urban (19,3 o/oo pentru mediul rural) şi la sexul feminin 13,40o/oo (15,14 o/oo la sexul masculin), spune RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢULUI DOLJ în ANUL 2015, realizat de DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ. Valoarea inregistrata in judetul Dolj este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia ( cu 1,3 o/oo), si decat valoarea inregistrata la nivel national (cu 2,5 o/oo)... Pe primele trei locuri, se situează decesele datorate bolilor aparatului circulator, tumorilor, bolilor aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul trei este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator. Din 1994 până în 1996 indicatorul a avut un trend ascendent. În intervalul 1996-2000 rata brută de mortalitate a avut

Pe lângă capitolul dedicat COMUNEI RURALE FILIAȘI în Marele dicționar geografic al României, există și un capitol mai mic, evident, dedicat SATULUI FILIAȘI. Așadar, o scurtă descriere a comunității din Filiași, așa cum era la sfârșitul secolului 19. Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Volumul III din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, în care se află localitățile din România care încep cu litera F, deci cel în care sunt și informații despre Filiași, a apărut în anul 1900. Filiași, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Filiași. Este așezat aproape pe loc șes. Singurul accident este Dealul-Cârneștilor. În sat sunt bălțile: Răchita, la E., în întindere de 1 hect., se scurge pe moșia Răcari. Izvorul, la S. com., în întindere de 1/2 hect., se scurge în Vlad; Râioasa la V. com., în întind

La 23 aprilie 2009, s-a stins din viaţă Petre Zaharia. Petrică, cum îl ştiu apropiaţii, a fost boxer de elită în anii '50, cumulând peste 400 meciuri disputate în ring , spune Clubul fanilor rapidiști, pe rapidfans.ro. Născut pe data de 16 aprilie 1927, în Filiaşi, Petre Zaharia a activat la clubul CFR RAPID și a fost campion naţional la box în anii 1951, 1952 (categoria mijlocie) şi 1959 (categoria semigrea). A fost medaliat cu argint la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varsovia, în 1955, a fost maestru al sportului şi unul dintre cei mai longevivi boxeri din România, cariera lui competițională derulându-se pe parcursul a nu mai puțin de 22 ani, începând din 1942, până în 1964. A fost component al lotului naţional al României în perioada 1947-1964. A rămas de poveste când s-a disputat în Campionatul National, în anul 1948, un meci între Petrică Zaharia şi Ştefan Iordache, fost campion naţional, şi, în ciuda faptului că Petrică l-a facut knock-out, nu i

Zonarea teritoriului României pe baza intensității seismice, încadrează orasul Filiasi si zona periurbană în zona de grad seismic 7, se spune în Strategia de dezvoltare a orașului Filiași. Această zonă de seismicitate se intercalează între seismicitatea minimă de 6 grade si seismicitatea relativ periculoasă de 8 grade pe scara Richter. Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92), teritoriul de studiu acoperă o zonă în care acest coeficient înregistrează valoarea 0,12 (zona E). În toată zona Filiasi, perioada de colț TC are valoarea 0,7 secunde (conform Normativ P100 –92). Ținând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensității seismice la nivelul teritoriului național este 9 si valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seimică A), se consideră că zona Filiasi aparține unei zone cu risc seismic mediu. Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw < 5.0 – se observă sporadic, cu pr

Orașul Filiași este înghesuit. Nu are un parc mai de Doamne-ajută, în care să poți respira liniștit și să te poți plimba fără să te tot ciocnești ba de unul, ba de altul. Ar fi zona lacurilor, dar nimeni nu vrea să amenajeze acolo o zonă de promenadă. Nimeni fiind, ați ghicit, Primăria și Consiliul Local. În zona centrală a orașului, nici atât. Parcul ăla de lângă Casa de Cultură e vai de mama lui... Trotuarele sunt tot cele de pe vremea lui Ceaușescu, doar că sunt proaste, cu gropi și bălți. Și, mai nou, cu niște bănci aruncate absolut neinspirat chiar pe mijloc. Dar, deh, afacerile sunt afaceri, politica este politică. Și o să fie și mai rău, cât de curând. Toată zona centrală de la strada Tudor Vladimirescu, până la Liceu, pe stânga și pe dreapta, va fi ”implementată” cu parcări de 2,5 metri. Ceea ce e foarte bine. Numai că trotuarele vor fi ajustate la doar 1,7 metri. Ceea ce va fi foarte nasol. Doi oameni unul lângă celălalt și cam gata-i trotuarul. Toată lumea va d

În 1907, în desfăşurarea răscoalei în judeţul Dolj au fost patru mari centre, se spune în Mesagerul Românesc. Primul, în partea de sud-est, cu focare principale în comunele Galicea Mare, Băileşti şi Pleniţa, având ca limite în partea de nord localităţile Carpen, Căciulat, Terpeziţa, iar în sud linia Dunării. Al doilea centru cu focare principale în comunele Greceşti, Valea Standului, Horezu-Poienari şi Gângiova, limitat la nord de Adunaţii de Geormane, iar la sud linia Dunării. Apoi, centrul din jurul Craiovei, cu puternicele focare de la Livezile şi Podari. Ultimul centru, în nordul judeţului, având ca focare principale răscoalele din Căpreni, Stoina, Bodăeşti. Semnalul marilor răscoale din Dolj şi in acelaşi timp din întreaga Oltenie l-au dat ţăranii din comuna Galicea Mare. În noaptea de 9—10 martie, peste 400 de răsculaţi, în mare parte mascaţi la faţă, după ce au rupt firele telefonice, au pătruns în curtea arendaşului Sima Naiculescu, atacând şi incendiind casa, cancela

Situaţia incendiilor din județul Dolj, în 2016, înregistrează 33% incendii la locuințe și proprietăți individuale, 55% incendii de vegetație uscată, 3% incendii în blocuri de locuit şi 9% alte obiective (construcţii, depozite, păduri, culturi agricole), conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Dolj din 2017. Incendiile produse, în anul 2016, au fost generate în principal de focul deschis (54%), instalaţii electrice defecte sau improvizate (13%), fumat (10%) și acţiuni intenţionate (5%). Incendiile din județul Dolj au provocat 59 de decese în anii 2010-2016 și 62 de răniți. Incendiile din județul Dolj, în 2016, au fost provocate de: foc deschis - 617; coş, burlan de fum defect sau necurăţat - 58; instalaţii electrice defecte- 142; actiune intenţionată- 52; fumatul- 115; foc deschis in spatii inchise- 32; cenuşă, jar, scântei- 11 ; aparate electrice sub tensiune - 18; mijloace de încălzire improvizate - 3 ; mijloace de încălzire nesupraveghete - 20; e

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Volumul III din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, în care se află localitățile din România care încep cu litera F, deci cel în care sunt și informații despre Filiași, a apărut în anul 1900. Citește și.... FRATOȘTIȚA anului 1892. 1308 suflete, 752 bărbați, 556 femei, 44 băieți și 9 fete la școală. Știu carte 17 persoane!... Fratoștița, com. rur., jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., la 43 kil. de Craiova și la 8 kil. de reședința plășei, Filiași(2). .................................................... Dintre locuitori 179 sunt împroprietăriți de la 1864. Casele sunt în număr de 455, lucrate mai toate din bârne și foarte puține de zid. Teritoriul com. este de 1718 pogoane, dintre cari 818 pogoane arabile, 300 pogoane fânețe, 100 izlaz și 500 pădure. Statul ar

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu. Volumul III din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, în care se află localitățile din România care încep cu litera F, deci cel în care sunt și informații despre Filiași, a apărut în anul 1900. Fratoștița, com. rur., jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., la 43 kil. de Craiova și la 8 kil. de reședința plășei, Filiași. Este așezată pe ambele maluri ale pârâului Fratoștița. Se mărginește la E. cu com. Valea-Boului, la V. cu Țânțăreni, la N. cu Florești și la S. cu Filiași. Terenul acestei com. este accidentat de dealurile: Piscul-Zidului, Cioca, Dealul-cu-Peri. Aceste dealuri au o înălțime aproximativă de câte 90-92 m. Pârâul Fratoștița trece prin mijlocul com. și se varsă în stânga Jiului. Afară de acest curs de apă nu se găsesc decât scursori fără importanță. C

Pentru boli venerice în judetul Dolj, conform datelor RAPORTULUI STĂRII DE SĂNĂTATE A COMUNITĂŢII JUDEŢULUI DOLJ în ANUL 2015, realizat de DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ DOLJ (ultimul raport făcut public!...), s-au înregistrat OFICIAL 28 de cazuri noi de infecție gonococică în 2012, adică 3,8 0 de locuitori, în vreme ce în același an s-au înregistrat 47 cazuri noi de sifilis, adică 7,2 0. În 2013, au mai fost înregistrate 22 de cazuri noi de infecție gonococică, 12 în 2014, pentru ca în 2015 să nu mai fie înregistrat nici un caz nou de infecție gonococică în județul Dolj!... Cazurile noi de sifilis în județul Dolj, după cele 46 cazuri în 2013, au crescut brusc la 54 în 2014, pentru ca în 2015 să aibă o scădere de până la... 8 cazuri noi (!), conform datelor oficiale ale Direcției de Sănătate Publică a județului Dolj... Incidenta prin boli venerice a fost mai crescuta la nivelul judetului Dolj comparativ cu tara pana in 2014. Incidenta prin infectie gonococica in 2015 in judetul

Conducta magistrală de transport gaze naturale Ø 20", constând în 3 fire paralele, străbate nordul judeţului Dolj, cu intrare la Filiaşi, până la Craiova. Zona de nord-est a municipiului Craiova, precum şi zonele adiacente situate pe teritoriul administrativ al comunelor Şimnicu de Sus, Mischii, Gherceşti, Pieleşti şi Cârcea sunt subtraversate de reţeaua de conducte de transport gaze naturale aferentă depozitului subteran pentru înmagazinarea gazelor naturale aparţinând S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Conducta magistrală de transport ţiţei Ø 10¾" Gherceşti - Icoana - Cartojani - Ploieşti, 17 km fiind în judeţul Dolj. Zona de nord-vest a judeţului este subtraversată de o reţea de conducte de transport a ţiţeiului brut exploatat de pe platformele de extracţie Brădeşti şi Vârteju de către S.C. OMV PETROM S.A. - Zona de Producţie II Oltenia. # Conducte de termoficare corespunzătoare celor două termocentrale din judeţ, situate în Işalniţa, respectiv Craiova. # Conducta de apă Izvarna

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2018 este de 18.901.428, cu 4.157 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la data de 31 decembrie 2017. 14.495 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, la 160 de persoane li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție, iar 164 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în 2017 este de 19.676. Ca urmare a importului de date de la DEPABD au apărut 14.225 de alegători noi, dintre care 5.170 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate reîntorși în țară și 9.055 de alegători noi, care au împlinit vârsta de 18 ani înainte de data de 1 ianuarie 2018. Orașul Filiași avea în 2014, în luna aprilie, 15194 cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, dintre care 7431 bărbați și 7763 femei

Studiul de piață PRIVIND VALORILE MINIME ALE PROPRIETATILOR IMOBILIARE DIN JUDETELE DOLJ, GORJ, OLT SI MEHEDINTI, VALABILE INCEPAND CU LUNA MAI 2017 reprezintă colectarea informațiilor de pe piața imobiliară în ceea privește oferta/cererea și valorile de piață corespunzătoare proprietăților imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară în anul precedent în funcție de tipul proprietății imobiliare, de categoria localității unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localității/rangul localității. Studiile de piață sunt comunicate de către Camerele Notarilor Publici, după fiecare actualizare, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora. Conform art. 111, al. 5, din Le