FILIAŞI EXPRESS

Consiliul Local al orașului Filiași a aprobat o redevență anuală în cuantum de 1.932 lei/an, echivalentul a 420 euro, pentru un teren concesionat în suprafață de 65 mp, teren care aparține domeniului public și este amplasat pe Str. Unirii nr.2A.

Chiar dacă în orașul Filiași, în decembrie 1989, nu se poate vorbi de nici un fel de luptători anticomuniști, printre beneficiarii de tot felul de facilități materiale și financiare de-a lungul timpului, de la evenimentele din 1989 încoace, s-au aflat și numeroși cetățeni din Filiași sau localitățile învecinate. Cu siguranță, lista este mult mai mare, fiind greu de depistat cei care s-au născut în alte localități mai îndepărtate, dar stabiliți în Filiași. Pe lista luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite, publicată de SSPR în Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010, au figurat DĂNEŢ EUGEN (fost consilier local, la poziția 4041 LRM-D 00617), tată - GHEORGHE, mamă - CONSTANŢA, născut la FILIAŞI, la 21.10.1954, precum și MĂCIUCĂ CONSTANTIN (poziția 7993 LRM-M 00426 GHEORGHE CONSTANTINA FILIAŞI 28.08.1949). Tot pe lista luptătorilor în revoluţie din 7 iulie 2010 se mai găsesc și MATEOIU ANTONIE din BRALOŞTIŢA (8618 LRM-M 00637 ION RUXANDRA 06.03.1956), BUTA

Vineri, 22 decembrie 1989. București. Ora 11.55. Mircea DINESCU: Peste 10 minute vom da un apel catre populatie. Va rog sa va pastrati calmul. Sunt momente in care Dumnezeu si-a intors fata catre Romani. Sa ne uitam catre Dumnezeu. Cateva minute, inainte de a va vorbi. inainte de a apela la toate fortele ale armatei noastre. Armata in Bucuresti e cu noi! Dictatorul a fugit! Facem un apel catre ministerul fortelor de interne sa depuna armele, sa intre in cazanme. Poporul e cu noi. Peste 5 minute vom face un apel catre toata suflarea Romaniei, catre eroicul popor roman. Voci: Am învins! Am învins! Am învins, suntem aici!... Vineri, 22 decembrie 1989. Filiași. Ora 12.00. De la Bancă, la vale, în prezent la Divertis, doi tineri, să spunem D. și P., au pornit pe mijlocul drumului european spre centrul orașului Filiași. Era un oraș aproape pustiu. A căzut Ceaușescu!, strigau cei doi la fiecare întâlnire cu vreun concetățean. Erau priviți cu teamă și în tăcere. Când au ajuns la

Într-un raport oficial asupra crimelor săvârşite între 16-28 decembrie 1989, reiese că au fost 1.104 morţi şi 3.321 răniţi. Până la apariția Dicționarului General al Revoluției Române din Decembrie 1989, editat de Institutul Revoluției române din decembrie 1989, se știa că RENOIU Gelu-Iustinian, născut în 19 septembrie 1966, din Filiaşi, str. Tudor Vladimirescu, militar la MApN, a fost împuşcat în decembrie 1989 şi înmormântat la Arad, figurând pe Lista eroilor din judeţul Arad. În schimb, Dicționarul General al Revoluției Române din Decembrie 1989 spune că RĂNOIU GHEORGHE GELU - IUSTINIAN s-a născut la 19 septembrie 1966, la Gurahonț, județul Arad, și a murit la 24 decembrie 1989, la București, ca militar în termen la UM 01046 București. A fost împușcat în zona sediului MApN și înaintat post-mortem la gradul de sublocotenent, fiind declarat erou martir (D. nr. 110/13.12.1991; D. nr. 1379/12.12.2006). În Dicționarul General al Revoluției Române din Decembrie 1989 apare, în schimb,

Consiliul Local al orașului Filiași a aprobat bursele si cuantumul acestora acordate elevilor din cadrul Scolii Gimnaziale Fratostita, Scolii Gimnaziale Filiasi și Liceului Tehnologic "DIMITRIE FILISANU", pentru anul școlar 2017/2018. Pentru Liceul Tehnologic "DIMITRIE FILISANU” s-au aprobat 14 burse de merit de 80 lei/lună, 10 burse de studiu de 60 lei/lună, 17 burse de ajutor social lit.c de 50 lei/lună și o bursă de ajutor social lit.a tot de 50 lei/lună. Pentru cine nu știe, bursele de merit se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin unul din cazurile următoare: a) au rezultate deosebite la învățătură: au obținut media generală de cel puțin 8,50 și nota 10 la purtare în anul școlar anterior, respectiv în primul semestru al anului școlar, pentru elevii aflați în clasele de început ale învățământului primar, gimnazial, liceal sau profesional; b) au obținut locurile I, II sau III la etapele județene ale olimpiadelor și concursurilor școlare naționale organ

Consiliul Local Filiași a decis achiziționarea de către orașul Filiași a imobilelor de pe terenul intravilan în suprafață de 99.179 m.p. și mai multe construcții (vezi Foto) situare pe strada Cerbului nr. 15, proprietate a SC Filforest SRL. Pentru cei mai în vârstă, este vorba de SIL, adică Sectorul de Industrializare a Lemnului de la Filiasi. Prețul de achiziționare a terenului și construcțiilor aferente se ridică la 4,327,000 lei, echivalentul a 948.196,52 euro... Parcul industrial este un teritoriu special amenajat în scopul dezvoltării industriale (hale de producție, facilități energetice, infrastructură, condiții administrative și juridice), condus de către o companie specializată. În cadrul Parcului industrial își desfășoară activitatea de obicei mai multe întreprinderi independente, din ramuri identice sau industrii diferite. Parcul industrial este condus de un singur operator (o societate de administrare specializată, societate pe acțiuni, etc.) care gestionează un com

Consiliul Local al orașului Filiași a aprobat, recent, înscrierea orașului Filiași în Programul Național de Dezvoltare Locală cu obiectivul Modernizarea infrastructurii rutiere în orașul Filiași, județul DOlj. Și a luat și o hotărâre, cea cu numărul 156 din 2017. Astfel, CLF a aprobat documentația tehnico-economică, Faza D.A.L.I. - se zice în HCL nr.156, cu o valoare totală a investiției de 18.178.457 lei, inclusiv TVA, din care C+M 16.779.252 lei, conform proiectului întocmit de S.C. Robricons S.R.L. Craiova. S-a aprobat finanțarea(cofinanțarea) din Bugetul Local de Venituri și Cheltuieli în sumă de 6.649.456 lei, reprezentând categoriile de cheltuieli ce revin orașului Filiași pentru înscrierea în P.N.D.L. Ce e interesant este faptul că deși în hotărâre se spune negru pe alb că proiectul întocmit de S.C. Robricons S.R.L. Craiova ”face parte integrantă din prezenta hotărâre” , în HCL nr.156 publicată pe site-ul Primăriei Filiași s-a omis și publicarea proiectului. Și uite așa,

# Interviu cu acad. prof. dr. Irinel Popescu, autorul primului transplant hepatic din România Irinel Popescu este nu numai un profesionist absolut, ci este și un om de calitate. Ceea ce, trebuie recunoscut, cu greu se mai întâlnește în România zilelor noastre. Acad. prof. dr. Irinel Popescu s-a născut la Filiași, la 22 aprilie 1953, a urmat Facultatea de Medicină la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, pe care a absolvit-o în 1977 cu media 9.98, a fost primul clasat la „Concursul de internat în specialități Chirurgicale” al promoției. Momentul de vârf al carierei lui a fost realizarea primului transplant hepatic din România, în anul 2000, după ce prof. dr. Irinel Popescu s-a întors din SUA, unde a învățat timp de 3 ani tehnicile de transplant. A introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, iar acesta a trecut de la etapa de pionierat la stadiul de procedeu de rutină. În anii următori, a realizat peste 150 de transplanturi hepatice

Consiliul Local al orașului Filiași a aprobat, la începutul lunii noiembrie, Hotărârea nr. 159 privind scăderea din evidența analitică pe plătitor a creanțelor fiscale datorate de contribuabilii persoane juridice care au fost radiați de la Oficiul Registrul Comerțului și trecerea acestor creanțe în evidența extrabilanțieră. Este vorba de 43 de firme și de un debit total de 981.410 lei.

Nicolae Șchiopu s-a născut la 5 octombrie 1933, în comuna Fratoștița, județul Dolj. A fost un general de armată român, care a îndeplinit funcția de locțiitor al șefului Statului Major General în perioada 1991-1997. Nicolae Șchiopu s-a născut la data de 5 octombrie 1933, în comuna Fratoștița (județul Dolj). A absolvit cursurile Școlii Militare de ofițeri de artilerie (1953), ale Școlii Militare de Ofițeri Tehnici de Artilerie în anul 1954 (ca șef de promoție), apoi Academia de Înalte Studii Militare în anul 1970 (ca șef de promoție pe facultate), cursul de ofițeri superiori de artilerie și Colegiul de Stat Major (în 1974, ca șef de promoție). Timp de 43 ani, în perioada 1954-1997, a lucrat în cadrul Armatei Române, îndeplinind diferite funcții de conducere la unități și mari unități, începând cu cea de comandant de pluton, apoi începând din anul 1971 a intrat în Marele Stat Major. În cadrul Marelui Stat Major, a îndeplinit funcțiile de ofițer în Secția Pregătire Operativă

Că orașul Filiași mai are mult până la a fi reprezentat de o administrație locală în mod normal și democratic mai este mult. Și o știe toată lumea, de la ăla nou-născut la Spitalul Filișenilor, până la ieșirea din Răcarii de Sus. Sau viceversa... Până la urmă, însă, problema e dacă se vrea sau nu să se schimbe ceva în bine și să ajungă într-un timp cât mai scurt și Filiașiul mai aproape de un oraș european. Și nu cu drăgălășenii de doi bani sau cu șmecherii boierești pentru clăcașii paraleli sau plecați pe alte meleaguri ca să muncească pe rupte pentru o coajă amărâtă de pâine. Primul semn de respect pentru cetățenii orașului Filiași poate fi constatat când deschizi pagina de internet a Primăriei Filiași. Nu există nici un proiect de hotărâre publicat a Consiliului Local. Evident, de rapoarte, expunerile de motive și anexe nici nu poate fi vorba. Mai mult, nici măcar hotărârile de Consiliul Local nu reprezintă un interes pentru Primăria orașului Filiași să le aducă la cunoștinț

Prima atestare documentară a comunei Filiaşi o găsim într-un hrisov al lui Alexandru al II-lea Mircea din 7 ianuarie 1573, prin care întăreşte lui Oprea spătar şi fratelui său Stanciu jumătate din moşia Filiaşi „de peste tot hotarul”, pe care o cumpăraseră “de la jupana Caplea din Vulcăneşti, drept 35200, însă aspri turceşti”, informează Arhivele Naționale. La această dată, se menţionează şi hotarele “de la obârşia Filiaşului şi până la stâlpul Stanciului şi până la Jiu, la curmătura la Topile şi de acilea la vârful dealului Bătrân şi la slemea Răznicelului şi până la silişte, la puţ, şi de aicea la curmătura de către viile călugărilor şi până la apa Jiului şi până la curmătură şi la ţiganul”. Satul Filiaşi în tot evul mediu şi în epoca modernă a evoluat ca sat boieresc şi, temporar, mănăstiresc. Catagrafia din 1819 menţionează ca stăpân al moşiei Filiaşi pe clucerul Şerban Murgăşanu. Clucerul este un termen care desemna în Evul Mediu românesc o dregătorie boierescă, situată ca ran

Cât de EUROPEAN este FILIAȘIUL la sfârșitul anului 2017 față de anul 2000, să zicem?... Cât timp omul nu învață din propriile greșeli, nu poate evolua. Poate tocmai de aceea, viitorul nu se poate construi fără a cunoaște trecutul, oamenii și lucrurile bune și rele, așa cum sunt și au fost. O societate modernă, este sigur, nu se poate construi pe minciună. Zilele trecute, am recitit ”Strategia de dezvoltare a orasului Filiasi” pentru perioada... 2008-2015, unde există un CUVÂNT ÎNAINTE semnat de Nicolae Stăncioi, cel care a fost viceprimar și primar (PSD&PNL&PDL) vreme de 16 ani peste Filiași. Fără comentarii care pot fi considerate partizane, cu implicații politice. Daor că politica înseamnă și WC-ul din fundul curții, dar și noroiul de pe drumurile desfundate ale Filiașiului. Politica înseamnă ouă mai scumpe în farfurie și lipsa de locuri de muncă. Politica înseamnă și sănătate și șpagă la medic, dar și educație, respect, onoare, demnitate și un viitor mai bun pentru

O poveste frumoasă despre gara din Filiași a apărut în revista Litua, a Muzeului Județean Gorj. Articolul, semnat Maria Sanda Tătărescu - Negropontes, vorbește despre celebrul sculptor român Constantin Brâncuși, care a venit în țara de baștină pentru a construi Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului. Constantin Brâncuși a sosit în Filiași cu trenul Orient-Express și a zăbovit ceva vreme în gară, în așteptarea automobilului trimis să-l ducă la Târgu-Jiu. Era în 1937... ”Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că acest geniu al sculpturii s-a întors în anul 1937 în Gorj, executând cele două capodopere ale sale: Coloana fără de Sfârşit şi Portalul Înfrăţirii. (...) În anul 1937, „un comitet de femei gorjene", dorind să ridice la Târgu-Jiu pe propria sa cheltuială un monument închinat memoriei soldaţilor gorjeni morţi în războiul din 1916, roagă pe Miliţa Petraşcu să scrie lui Brâncuşi şi să-l invite să execute după concepţia sa monumentul eroilor gorjeni. Miliţa Petraş

Lista rezervațiilor naturale din județul Dolj cuprinde vreo 19 arii protejate de interes național, dar nici una pe teritoriul administrativ al orașului Filiași. Cea mai apropiată rezervație naturală de Filiași se află în satul Gârbovu, care aparține de Turceni. Locul fosilifer Gârbovu este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului Turceni. Locul fosilifer Gârbovu se află în lunca dreaptă a Jiului, în partea nord-estică a satului Gârbovu, în imediata apropiere a drumului județean (DJ574) Turceni - Murgești - Gârbovu - Valea Viei și se întinde pe o suprafață de 1 ha. Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) reprezintă o arie naturală formată prin depuneri aluvionare pe unele brațe (bucle) părăsite ale râul

În localitatea Filiași, cea dintâi biserică s-a construit de familia Dimitrie si Smaranda Filișanu, se pare că între anii 1630-1650. Este vorba de o biserică situată pe locul celei de pe Strada Gării nr.1. Actuala biserică, „Sf. Nicolae”, datează din 1887, fiind realizată pe locul bisericii din secolul XVII. Biserica-monument din Filiași, înregistrată în patrimoniul național ca DJ-II-m-B-08268, face parte dintre cele nu mai puțin de 87 de biserici din județul Dolj consemnate ca monument istoric cu hramul sfântului ierarh Nicolae. În data de 6 decembrie, se sărbătorește Sfântul Ierarh Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinți din calendar datorită faptului că el întruchipează dărnicia lui Dumnezeu și este un apărător al adevărului... Sf. Nicolae este cunoscut datorită faptului că, la Primul Conciliu (Sinodul Ecumenic) de la Niceea din anul 325, i-a dat o palmă ereticului Arie, care susținea că Iisus nu este Fiul lui Dumnezeu. Sf. Nicolae este mai cunoscut drept Moș Nicolae, cel

Iată niște fotografii realizate în urmă cu... vreo 15 ani. Era prin 2002, când UMF era pe moarte... Pentru cine vrea să știe, unul dintre groparii principali a fost Dan Ioan Popescu, fost Ministru al Economiei în perioada 2000 - 2004, în guvernul lui Adrian Năstase, și fost prim-vicepreședinte al Partidului Conservator lui Dan Voiculescu. La Uzina Mecanică din Filiași, fabrică de armament unde a fost director și fostul primar PSD/PNL/PDL al orașului, Nicolae Stăncioi. În anul 2003, Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) a încercat prima dată să privatizeze societatea, dar oferta a fost revocată în 2005, se spune pe Wikipedia. În iulie 2006 s-a realizat privatizarea fabricii, cumpărătorul fiind Retrom Pașcani, care a achitat suma de 80.000 de euro. Retrom și-a asumat și obligația de a face o serie de investiții în valoare totală de 1 milion de euro, și investiții de mediu în valoare de 155.000 euro. După privatizare, Uzina Mecanică Filiași nu a încheiat nici un contract de furni

Emblematice pentru Muzeul Olteniei sunt reconstituirile scheletului de mastodont (Anancus arvernensis) descoperit în anul 1928, la Stoina, jud. Gorj, a scheletului de urs de peşteră (Ursus spelaeus) de la Peştera Muierilor (1929) și a mandibulei de mastodont (Mammuth borsoni)de la Veleni, jud. Dolj. După 1989, la colecţia de Paleontologie au fost adăugate valoroasele piese aparţinând asociaţiei de mamifere pleistocene (Mammuthus meridionalis, Stephanorhinus grup etruscus/hundsheimensis, Plesippus athanasiui, Leptobos cf. furtivus etc.) descoperite la Leu, jud. Dolj, şi cele de mamifere pliocene de la Colţeşti, jud. Gorj. Colecţia de la Muzeul Olteniei numără peste 200 de molari de proboscidieni (Anancus arvernensis, Mammuth borsoni, Mammuthus rumanus, Mammuthus meridionalis, Mammuthus trgontherii, Mammuthus primigenius). Printre cei peste 200 de molari, se află și trei molari descoperiți în comuna Filiaşi, mai exact în satul Răcarii de Sus Este vorba de molari de mamut, Mammuthus

Editura Socec & Co a fost una din cele mai puternice edituri romanesti, un blazon al editarii si comercializarii de carte in perioada interbelica. Infiintata la Bucuresti in 1856, de catre librarul Ion V. Socec, a jucat un rol important in istoria culturala a tarii. In 1871, Casa Socec si-a infiintat si o tipografie, apoi o fabrica de cartonaje, o litografie, zincografie, ajungand astfel in 1907 prima institutie de arte grafice si prima librarie din tara. Dupa 1945, pe locul Casei Socec a fost amenajat magazinul Victoria. In 1919 avea 3 sucursale (Iasi, Ploiesti, Craiova), iar in 1939 ajunsese la 13 sucursale in toata tara. La Biblioteca Congresului S.U.A. se afla, chiar şi digitalizat, Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925, un fel de enciclopedie trilingva (romana, franceza şi germana) a societaţii, geografiei şi istoriei poporului roman, fiind prezentata fiecare regiune, judeţ şi localitate in parte. Județul Dolj avea, conform Anuarului, o întindere de 6565 km, fiind