FILIAȘI, în ANUARUL SOCEC al ROMÂNIEI MARI 1924-1925. Cine era PRIMAR, ÎNVĂȚĂTORI, BRUTARI, CÂRCIUMARI și PROPRIETARI de MOȘII în FILIAȘI și FRATOȘTIȚA?...

Editura Socec & Co a fost una din cele mai puternice edituri romanesti, un blazon al editarii si comercializarii de carte in perioada interbelica.
Infiintata la Bucuresti in 1856, de catre librarul Ion V. Socec, a jucat un rol important in istoria culturala a tarii.
In 1871, Casa Socec si-a infiintat si o tipografie, apoi o fabrica de cartonaje, o litografie, zincografie, ajungand astfel in 1907 prima institutie de arte grafice si prima librarie din tara.
Dupa 1945, pe locul Casei Socec a fost amenajat magazinul Victoria.
In 1919 avea 3 sucursale (Iasi, Ploiesti, Craiova), iar in 1939 ajunsese la 13 sucursale in toata tara.
La Biblioteca Congresului S.U.A. se afla, chiar şi digitalizat, Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925, un fel de enciclopedie trilingva (romana, franceza şi germana) a societaţii, geografiei şi istoriei poporului roman, fiind prezentata fiecare regiune, judeţ şi localitate in parte.



Județul Dolj avea, conform Anuarului, o întindere de 6565 km, fiind împărțit în 13 plăși, 4 comune urbane (Craiova, Calafat, Băilești și Plenița), 141 de comune rurale, 401 sate, 21 cătune și 437.500 locuitori.

FILIAȘU este Comună rurală, cu 1 sat, Filiașu, reședința plășei Filiașu, cu 4200 locuitori.


# Primar, Cornescu Corneliu C-tin.
# Notar, Brănescu C. C-tin.
# Învățători: Păunescu I., Păunescu Ștefan, Canescu I.N.
# Învățătoare: Radovici S., Popescu D, Popescu P., Amzulescu P.M., Ștefănescu C. Eug.
# Preot Paroh, Paunin I..

Bănci pop.: ”Sprijinul”, cap. 400.000 lei, preș. Țarfulea D.D.
Brutari: Ristici Spirea, Selian N. Spirea, Spirea Mihai.
Cârciumari: Căprescu N, Constantinescu Gr., Criciotoiu M. V-le, Cristescu Dima, Conescu Ion, Dinculescu M. Ion, Firoiu Gh., Grigore M. Iancu, Ionescu C., Olăroiu G. Ion, Olăroiu T.D., Petrescu G., Sterie P.I. Șerbănescu N.
Cherestea (fabr.): Societatea Teatrului Național din Turnu-Severin”.
Petrol (dep.): ”Soc. AN.” (Ploești).
Manufactură: Bădescu Ion, Bala T. Matei, Constantinescu N.
Societ. coop.: ”Ajutorul”.
Propr. de moșii: Beligrădeanu Moscu (800 ha); Eschenazi A. Abram (670 ha).

FRATOȘTIȚA este Comună rurală, Plasa Filiașu, 1800 locuitori.
Primar, Pățitoiu T.I.
Notar, Ionescu I.
Învățători: Pîrcălabu St. P., Ionescu Gh.
Învățătoare: Cățu Elena, Veleanu Elena.
Preot Paroh, Bouleanu Gh.
Bănci pop.: ”Ajutorul Țăranului”, cap. 140.000 lei, președ. Militaru Ion.
Cârciumari: Cojocaru Marin, Fratoștița Ștefan.
Manufactură: Ciurea M. Ioana, Fratoștița Ștef.
Propr. de moșii: Bouleanu Gh. Preot (Fratoștița 26 ha.); Brătășanu At. Senu (Fratoștița 78 ha.); Dudumi V. Dr. (Fratoștița 265 ha.); Dumbravă C-tin (Fratoștița 40 ha.); Dumitrescu Gh. (Fratoștița 75 ha.); Fratoștițianu C. Ion (Fratoștița 30 ha.); Popescu Badea (Fratoștița 75 ha.).

a consemnat VIOREL DOGARU

Postări populare de pe acest blog

BÂLTA, satul care la sfârșitul secolului 19 a avut 222 de familii și 760 de suflete. Școala era frecventată de 38 de băieți și 44 de fete...

Născut la FRATOȘTIȚA, muzica lui a ajuns pe coloana sonoră la două dintre CELE MAI VIZIONATE FILME ROMÂNEȘTI... VIDEO