Documentar / Capela lui Dimitrie Filişanu

Capela Filişanu din cimitirul oraşului marchează mormântul familiei boierului Filisanu I. Dimitrie, o personalitate marcantă în viaţa comunităţii Filiaşului în plan spiritual şi socio-economic. Capela subvenţionată de Dimitrie Filşanu s-a proiectat după un model francez şi e construită de un arhitect italian, multe dintre materiale provenind din Italia. Capela este şi un monument de arhitectură unic în ţară, care trebuie îngrijit, reprezentând un obiectiv însemnat în manifestările religioase ale ritului ortodox.
Dimitrie Filişanu, om cu minte luminată şi un suflet plin de o curată şi adevarată pietate către Dumnezeu, oţelit din fragedă copilărie în lupta pentru apararea vetrei strămoşeşti şi a credinţei, şi-a pus viguros amprenta pe istoria localităţii Filiaşi. Peste timp, după 260 de ani (în 1896) un alt Filişanu, şi tot Dimitrie, ctitoreşte la Filiaşi un spendid edificiu, Capela Filişanu .Lucrată cu meşteri francezi, acestă capelă este moştenirea de suflet a Smarandei şi a lui Dimitrie Filişanu, lăsată locuitorilor acestei aşezări, care se mândresc că în acesta localitate s-au născut şi au trăit asemenea oameni.

Capela Filisanu Slideshow: MICROBIUS’s trip to Filiaşi (near Craiova), Romania was created by TripAdvisor. See another Craiova slideshow. Create your own stunning free slideshow from your travel photos.

FILIŞANU, DUMITRU II
Om politic, filantrop
N. 1808 Craiova – m. 27 mai 1883, Tatomireşti (îngropat în capela familiei din Filiaşi).
Urmaş al lui Dumitru Filişanu I.
A participat la revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor din 1859.
A avut rangurile de serdar (1839), paharnic (1841), mare agă (1850).
În anul 1839 era prezidentul Magistratului Craiova. După declanşarea revoluţiei de la 1848 a fost numit cîrmuitorul judeţului Dolj.
A făcut parte din comisia privind eliberarea robilor ţigani, pentru cele cinci judeţe ale Olteniei. În anul 1859 a fost ales deputat din partea judeţului Mehedinţi unde avea proprietăţi.
Îşi aduna cărţi în bibliotecile de la Craiova şi Bucureşti, despre a căror valoare se vorbeşte şi în prezent. A înzestrat cu cărţi ctitoriile familiei sale din Bâlta, Tatomireşti, Filiaşi. Capela construită de el la Filiaşi, ce a rezistat timpului, a devenit monument istoric al ţării.
S-a preocupat de construirea unui spital la Filiaşi care a fost organizat, după decesul său, în conacul familiei sale de la Filiaşi, donat statului cu clauză testamentară.

Postări populare de pe acest blog

BÂLTA, satul care la sfârșitul secolului 19 a avut 222 de familii și 760 de suflete. Școala era frecventată de 38 de băieți și 44 de fete...

Născut la FRATOȘTIȚA, muzica lui a ajuns pe coloana sonoră la două dintre CELE MAI VIZIONATE FILME ROMÂNEȘTI... VIDEO