Despre locuitorii din FILIAȘI se spune că erau răspândiți în multe locuri pe la anul 1828. Când prin execuție s-au adunat pe locul unde se găsesc...
Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
Volumul III din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, în care se află localitățile din România care încep cu litera F, deci cel în care sunt și informații despre Filiași, a apărut în anul 1900.
FILIAȘI în Marele dicționar geografic al României, 1900:
Filiași, com. rur., în jud. Dolj, Jiul-d-s, la 35 kil. de orașul Craiova.
Situată pe ambele maluri ale râului Jiul.
Se învecinește la N. cu com. Fratoștița și com. Țânțăreni, la S. cu com. Braloștița și Argetoaia, la V. cu com. Braloștița.
Limita liniei de N. începe de la Conacul-lui-Buză, merge în linie dreaptă pănă la gura sa, de unde dă în Viea- lui-Dragomir, unde se mărginește cu teritoriul comunei Țânțăreni, apoi după ce mai merge puțin în linie dreaptă, dă în râul Jiul.
De aci începe hotarul de V., cu direcțiunea N.-S.; trece prin dealul Motrului, valea Racovița, pe care o urmează cu îndreptarea spre E., până la cătunul Cotina ce ține de com. Braloștița,formând limita de S. de Argetoaia.
De aci se îndreptează iarăși spre N. până la valea Stroeni, merge de alungul acestei văi până ajunge în Jiu, apoi, ocolind în linie ondulată, cătunul Schitul formează linia de S. și E. către com. Braloștița; de aci merge iar în linie dreaptă spre N. până atinge cătunul Almăjelul așezat pe ambele maluri ale râului Almăjelul și formează limita de V. către cătunul Răcari din comuna cu același nume.
Teritoriul comunai este accidentat de mai multe dealuri și anume: dealul Siova, cu o înălțime de 600 m., acoperit pe coasta de S. cu vii, iar pe cea de N. cu pădure, afară de râpele Stroeni și Balta; Dealul- Cârneștilor, în cătunul Filiași.
Este udată în direcțiunea N.-V.-S.E., de râul Jiul, peste care se află, în dreptul căt. Balta, un vad cu pod plutitor pe scripete, înlesnind comunicația locuitorilor din dreapta râului, cu cei din stânga, unde este reședința comunei.
Jiul primește în această com. două mici pârâiașe, numite Racovița și Almăjelul, cari străbat cătunele cu același nume.
Pe teritoriul acestei com. sunt următoarele bălți: Răchita, la E. com., în întindere de 1 hect. și care se scurge pe moșia Răcari. Lacul Izvorul, la S. comunei, în întindere de 1/2 hect., se scurge în balta Vladu.
Râioasa, la V. com., cu o suprafață de 2 1/2 hect., se scurge în Jiu.
Toate aceste bălți sunt pline cu pești: știucă, șalău, crap și plătică.
În Schitul se găsește balta Schitului, de 1 hec. întindere.
Fântâni: Fântâna-Mare și Fântâna de-la-Capelă; ambele se scurg în lacul Izvorul.
Comuna se compune din cinci căt. și anume: Almăjelul, Bâlta, Filiași (căt. de reședință al com. și al pl.), Racovița și Schitul.
Sunt astfel așezate: Filiași, pe stânga r. Jiul, Racovița și Balta pe dreapta Jiului; la 5 kil. spre S. de căt. de reședință se află căt. Schitul, pe dreapta Jiului, la E. de căt. Balta și Almăjelul și pe valea Almăjelul, în stânga Jiului.
Despre locuitorii acestei com. se spune că erau răspândiți în multe locuri pe la anul 1828, când prin execuție s-au adunat pe locul unde se găsesc astă-zi.
În căt. Filiași, se află următoarele siliște: Siliștea-de-la-Roșu, Siliștea-de-la-Piești, unde este și biserica, Siliștea-de-la-Săftești, Spinișor, Siliștea-de-la-Mănești, Siliștea-de-la-Mănoaica, Siliștea-de-la-Băcești, care se află în Cornești.
va urma
Volumul III din Marele Dicționar Geografic al Romîniei, în care se află localitățile din România care încep cu litera F, deci cel în care sunt și informații despre Filiași, a apărut în anul 1900.
Situată pe ambele maluri ale râului Jiul.
Se învecinește la N. cu com. Fratoștița și com. Țânțăreni, la S. cu com. Braloștița și Argetoaia, la V. cu com. Braloștița.
Limita liniei de N. începe de la Conacul-lui-Buză, merge în linie dreaptă pănă la gura sa, de unde dă în Viea- lui-Dragomir, unde se mărginește cu teritoriul comunei Țânțăreni, apoi după ce mai merge puțin în linie dreaptă, dă în râul Jiul.
De aci începe hotarul de V., cu direcțiunea N.-S.; trece prin dealul Motrului, valea Racovița, pe care o urmează cu îndreptarea spre E., până la cătunul Cotina ce ține de com. Braloștița,formând limita de S. de Argetoaia.
De aci se îndreptează iarăși spre N. până la valea Stroeni, merge de alungul acestei văi până ajunge în Jiu, apoi, ocolind în linie ondulată, cătunul Schitul formează linia de S. și E. către com. Braloștița; de aci merge iar în linie dreaptă spre N. până atinge cătunul Almăjelul așezat pe ambele maluri ale râului Almăjelul și formează limita de V. către cătunul Răcari din comuna cu același nume.
Teritoriul comunai este accidentat de mai multe dealuri și anume: dealul Siova, cu o înălțime de 600 m., acoperit pe coasta de S. cu vii, iar pe cea de N. cu pădure, afară de râpele Stroeni și Balta; Dealul- Cârneștilor, în cătunul Filiași.
Este udată în direcțiunea N.-V.-S.E., de râul Jiul, peste care se află, în dreptul căt. Balta, un vad cu pod plutitor pe scripete, înlesnind comunicația locuitorilor din dreapta râului, cu cei din stânga, unde este reședința comunei.
Jiul primește în această com. două mici pârâiașe, numite Racovița și Almăjelul, cari străbat cătunele cu același nume.
Pe teritoriul acestei com. sunt următoarele bălți: Răchita, la E. com., în întindere de 1 hect. și care se scurge pe moșia Răcari. Lacul Izvorul, la S. comunei, în întindere de 1/2 hect., se scurge în balta Vladu.
Râioasa, la V. com., cu o suprafață de 2 1/2 hect., se scurge în Jiu.
Toate aceste bălți sunt pline cu pești: știucă, șalău, crap și plătică.
În Schitul se găsește balta Schitului, de 1 hec. întindere.
Fântâni: Fântâna-Mare și Fântâna de-la-Capelă; ambele se scurg în lacul Izvorul.
Comuna se compune din cinci căt. și anume: Almăjelul, Bâlta, Filiași (căt. de reședință al com. și al pl.), Racovița și Schitul.
Sunt astfel așezate: Filiași, pe stânga r. Jiul, Racovița și Balta pe dreapta Jiului; la 5 kil. spre S. de căt. de reședință se află căt. Schitul, pe dreapta Jiului, la E. de căt. Balta și Almăjelul și pe valea Almăjelul, în stânga Jiului.
Despre locuitorii acestei com. se spune că erau răspândiți în multe locuri pe la anul 1828, când prin execuție s-au adunat pe locul unde se găsesc astă-zi.
În căt. Filiași, se află următoarele siliște: Siliștea-de-la-Roșu, Siliștea-de-la-Piești, unde este și biserica, Siliștea-de-la-Săftești, Spinișor, Siliștea-de-la-Mănești, Siliștea-de-la-Mănoaica, Siliștea-de-la-Băcești, care se află în Cornești.
va urma
