Dimitrie Filişanu, unul dintre cele 64 de voturi ale Ţării Româneşti pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor...
Conform documentului semnat de M. Băleanu (ministrul de Interne, caimacam al Țării Românești) și M. Bâțcoveanu (șef secție) și trimis mitropolitului Nifon, președintele Adunării Elective, pe 17 ianuarie 1859, lista inițială a deputaților Adunării Elective a Țării Românești cuprindea 71 de nume (pe județe):
# Ilfov: prințul Alexandru Ghica (fostul domnitor), prințul Dimitrie Gr. Ghica, serdarul Constantin Bosianu, logofătul Nicolae Golescu, pitarul Constantin A. Rosetti, Vasile Boierescu.
# Râmnicu-Sărat: aga Ioan C. Cantacuzino, serdarul Scarlat Fălcoianu, Constantin Cotescu, Constantin Argintoianu.
# Brăila: logofătul Ion Slătineanu, clucerul Grigore Filipescu, Mihai Marghiloman, serdarul Nicolae Opran.
# Buzău: serdarul Ion Marghiloman, praporcicul Scarlat Voinescu, pitarul Mihai Pleșoianu, serdarul Constantin Deșliu.
# Prahova: aga Ion Cantacuzino, aga Constantin I. Filipescu, paharnicul Ion Mîrzea, Ioan Alexandru Filipescu, pitarul Constantin T. Grigorescu.
# Ialomița: logofătul Scarlat Crețulescu, clucerul Barbu Slătineanu, logofătul Barbu Catargiu, aga Alexandru E. Florescu.
# Dâmbovița: logofătul Nicolae Băleanu, colonelul Ioan Em. Florescu, maiorul Scarlat Lăzureanu.
# Vlașca: dr. Ap. Arsache, paharnicul Nicolae Tătăranu,postelnicul Constantin Rădulescu, pitarul Petre Derbescu.
# Teleorman:vornicul Constantin Cantacuzin, logofătul Ion Slătineanu, serdarul Constantin Apostolescu, maiorul Dimitrie Ștefanopolu.
# Muscel: paharnicul Barbu Bellu, căpitanul Ioan F. Lenș, paharnicul Nicolae Brătianu, serdarul Alecu Angheleanu.
# Argeș: Nicolae Rosetti, sublocotenent Ion C. Brătianu, serdarul Scarlat Turnavitu, Dimitrie C. Brătianu.
# Romanați: serdarul Stănuț Cesianu, prințul Grigore Bibescu-Brâncovenau, Radu C. Golescu, Alexandru C. Golescu.
# Vâlcea: logofătul Ion Oteteleșanu, clucerul Constantin Oteteleșanu, clucerul Nicolae Lahovari, prințul Barbu Știrbei.
# Dolj: Gheorge Barbu Știrbei (fiul domnitorului), logofătul Dimitrie Bibescu, pitarul Ion Socolescu, colonelul Ion Solomon, serdarul Iancu Hagiadi.
# Gorj: colonel Nicolae Bibescu (fiul domnitorului), pitarul Constantin Săvoiu,aga Constantin N. Brăiloiu, clucerul Ion Sâmboteanu.
# Mehedinți: colonel Nicolae Bibescu (vărul domnitorului), aga Dimitrie Filișanu, serdarul Ion Cernătescu, spătarul Barbu Vlădoianu.
# Olt: vornicul Ion Manu, paharnicul Iorgu Văleanu, serdarul Ion Petrescu, paharnicul Nicolae Isvoranu.
Acestora li se adăugau cei patru reprezentanți ai clerului: mitropolitul Nifon, episcopul Calinic al Râmnicului, episcopul Filotei al Buzăului și episcopul Climent al Argeșului.
Ulterior, după verificarea mandatelor, a fost invalidată, pe motiv de nelegalitate, alegerea următorilor: Alexandru D. Ghica, Radu Golescu, Ioan Hagiadi, Ion Manu, Iorgu Văleanu, Ion Slătineanu, Mihai Pleșoianu, N. Băleanu (conform Jurnalului comisiei de validare din 24 ianuarie 1859).
Astfel, au rămas 67 de deputați, 64 dintre aceștia fiind prezenți votului și a alegerii lui Cuza în sala din clădirea aflată pe vechea colină a Mitropoliei Țării Românești, în care au avut loc lucrările Adunării.
La ședința decisivă din 24 ianuarie 1859, în final, „se procedează, prin apel nominal şi vot secret, la alegerea domnului.
Se deschide scrutinul şi, după citirea biletelor, Prea Sfinţia Sa, Părintele Mitropolit, prezidentul Adunării, proclamă că s-a ales Domnul Ţării Româneşti, cu unanimitatea voturilor exprimate, adică 64, prinţul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza”.
