Rezultatele definitive ale Recensamantului Populatiei si al Locuintelor – 2011 in judetul DOLJ
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Dolj era de 660544 persoane, din care 338059 femei (51,2 %). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 73687 persoane (din care, 38322 femei).
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ (Municipiul Craiova) este de 269506 persoane.
Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: Municipiul Băileşti (17437 persoane), Municipiul Calafat (17336 persoane) şi oraşul Filiaşi (16900 persoane).
Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Poiana Mare (10740 persoane), Sadova (7976 persoane), Moţăţei (6935 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Gogoşu (723 persoane), Botoşeşti-Paia (809 persoane), Seaca de Pădure (1042 persoane).
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 344037 persoane, reprezentând 52,1 % din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,9 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14,7 % în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,2 %, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,4 %), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 17,7 % din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,4 % în totalul populaţiei stabile.
Structura etnică şi confesională a populației stabile a judeţului Dolj
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etnoculturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 625797 persoane (din totalul celor 660544 persoane). S-au declarat români 594841 persoane (95,1 %). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 192 persoane (0,03 %), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 29839 persoane (4,8 %). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 50 sunt: macedoneni (134 de persoane), sârbi (99 de persoane), greci (91 de persoane), italieni (68 de persoane), bulgari (65 de persoane), germani şi evrei (câte 60 de persoane fiecare).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 4,3 % la 4,8 %) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 95,5 % la 95,1 %).
Potrivit liberei declaraţii a celor 625943 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 96,5 % limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar limba romani pentru 3,4 % din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile maghiară, macedoneană şi sârbă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru 2 persoane din 10000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,07 % din populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 626089 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 98,9 % dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 0,3 % s-au declarat de religie penticostală, 0,2 % de religie adventistă de ziua a şaptea, iar 0,1 % romanocatolică.
Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,5 % din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,04 % din totalul populaţiei.
Structura populaţiei stabile pe stări civile
Din totalul populaţiei stabile(Informaţia privind starea civilă legală nu a fost disponibilă pentru 76 persoane) a judeţului, 49,7 % sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 163047 bărbaţi şi 165162 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 36,0 %, persoanele văduve reprezintă 10,8 % din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 3,5 %. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 21688 persoane.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 43,7 % au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,0 % nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,3 % nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8106 persoane analfabete.
Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 15175 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi.
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ (Municipiul Craiova) este de 269506 persoane.
Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: Municipiul Băileşti (17437 persoane), Municipiul Calafat (17336 persoane) şi oraşul Filiaşi (16900 persoane).
Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Poiana Mare (10740 persoane), Sadova (7976 persoane), Moţăţei (6935 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Gogoşu (723 persoane), Botoşeşti-Paia (809 persoane), Seaca de Pădure (1042 persoane).
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 344037 persoane, reprezentând 52,1 % din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,9 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 14,7 % în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,2 %, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,4 %), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 17,7 % din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,4 % în totalul populaţiei stabile.
Structura etnică şi confesională a populației stabile a judeţului Dolj
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etnoculturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 625797 persoane (din totalul celor 660544 persoane). S-au declarat români 594841 persoane (95,1 %). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 192 persoane (0,03 %), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 29839 persoane (4,8 %). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 50 sunt: macedoneni (134 de persoane), sârbi (99 de persoane), greci (91 de persoane), italieni (68 de persoane), bulgari (65 de persoane), germani şi evrei (câte 60 de persoane fiecare).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 4,3 % la 4,8 %) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 95,5 % la 95,1 %).
Potrivit liberei declaraţii a celor 625943 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 96,5 % limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar limba romani pentru 3,4 % din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile maghiară, macedoneană şi sârbă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru 2 persoane din 10000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,07 % din populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 626089 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 98,9 % dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 0,3 % s-au declarat de religie penticostală, 0,2 % de religie adventistă de ziua a şaptea, iar 0,1 % romanocatolică.
Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,5 % din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,04 % din totalul populaţiei.
Structura populaţiei stabile pe stări civile
Din totalul populaţiei stabile(Informaţia privind starea civilă legală nu a fost disponibilă pentru 76 persoane) a judeţului, 49,7 % sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 163047 bărbaţi şi 165162 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 36,0 %, persoanele văduve reprezintă 10,8 % din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 3,5 %. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 21688 persoane.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 43,7 % au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,0 % nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,3 % nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8106 persoane analfabete.
Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 15175 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi.
