Perioada interbelica: Judetul Dolj
GEOGRAFIE
Aşezare: Judeţul Dolj este aşezat în Sudul Olteniei, la crucea drumului Jiului cu drumul care vine din Banat prin defileul Dunării.
Suprafaţa: 6.538 km²
Climă şi ape. Întreg judeţul are o climă continentală extremă, însă cu slabe influenţe mediteranee care se resimt în regimul apelor şi în vegetaţie. Apa cea mai de seamă este Jiul, râu cu un regim cam capricios (inundaţii puternice şi periculoase).
Afuenţii săi sunt Motrul, şi Gilortul, iar mai la N., Amaradia.
Mai la dreapta Jiului curge Desmăţuiul, iar în sud, Dunărea.
Vegetaţie. Pe aluviunile recente ale luncii Dunării se întind asociaţii de cătină, sălcii, plopi, anini, etc. ; pe nisipurile dunelor şi în câmpie stăpânea altădată stepa de păioase şi cu numeroase ierburi de origine mediteraneene, iar pe culmile deluroase s-au mai păstrat stejerişuri ceva mai întinse ca suprafaţă numai în Nordul judeţului.
ISTORIE
Vechime şi dezvoltare istorică. Judeţul D. a cărui numire slavonă înseamnă « Jiul de Jos », apare în documente la sfârşitul sec XV.
Calafatul, pe Dunăre, este o veche aşezare genoveză - sau mai curând bizantină. Numele său – şi italian şi bizantin - e în legătură cu lucrarea de calfatare, de gudronare a corăbiilor.
Maglavitul, sat românesc din aceeaşi regiune, poartă şi el numele bizantin al dregătorului peste corăbii.
Pe teritoriul acestui ţinut s-a dat lupta de la Rovine, între românii lui Mircea cel Bătrân şi turcii conduşi de Baiazid I, la 16 octombrie 1394.
Teritoriul judeţului a fost însângerat apoi de luptele dintre Drăculeşti şi Dănuleşti, între 1418-1456, şi de represiunea răscoalei boierilor olteni de către Mihai, la 1600. Capitala ţinutului, Craiova, a fost, începând din sec XVII sediul unui ban al Olteniei, cu o largă autonomie.
De la Calafat s-a tras prima ghiulea din tun românesc asupra turcilor, în Războiul pentru Independenţă (1877).
Monumente istorice. Mânăstirea Cornetu, înălţată în 1666 de Mareş Băjescu, banul Craiovei.
Mânăstirea Bucovăţ, transformată azi în penitenciar, întemeiată probabil de Ştefan Clucerul şi Pârvu Clucerul, la 1573.
Mânăstirea Sadova, înălţată de Matei Basarab la 1643.
Mânăstirea Jitianul, construită în sec XVII, restaurată de doamna Bălaşa, soţia lui Constantin Şerban la 1655.
Biserica Sf. Dumitru din Craiova, ctitorie a boierilor craioveşti, din care numai o inscripţie a lui Matei Basarab e autentică.
Bierica Sf. Gheorghe Nou din Craiova, elegantă construcţie din 1754-1755.
Biserica Sf. Spiridon din Craiova, din 1758.
Biserica Obedeanu din Craiova din 1748.
Biserica Sf. Ioan Sevastian din Craiova, ctitorie din 1782.
Biserica Sf. Haralambie din Craiova, ctitorie din 1758.
Biserica Sfinţii Arhangheli din Craiova, ctitorie din 1786
Biserica Sf. Mina din Craiova din 1831, cu bogate fresce.
Biserica Sf. Gheorghe Vechi din Craiova, din aceeaşi epocă.
Biserica Sf. Nicolae Ungureni din Craiova, ctitorie a românilor de peste Carpaţi, din 1774.
Casele Băniei din Craiova, în care este instalat Muzeul regional al Olteniei, construite în sec XVII.
Biserica din Rojişte.
Biserica de la Braloştiţa, din 1760 constuită de Constantin Argetoianu.
Cula de la Coţofeni, cu frumoase arcuri gotice.
Biserica din Brădeşti, ctitorie a familiei Brădescu, de la 1752.
Biserica din Almăju, din sec XVIII, cu portretele ctitorilor.
POPULAŢIE
Starea populaţiei . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, judeţul D. numără 487.047 locuitori.
Populaţia judeţului este repartizată astfel:
a) Pe oraşe şi plăşi după sex:
Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 487.047 234.351 251.695
Total urban 91.852 46.412 45.44
1. Municipiul Craiova 63.063 32.254 30.809
2. Oraşul Băileşti 13.279 6.471 6.808
3. Oraşul Calafat 7.705 3.972 3.733
4. Oraşul Pleniţa 7.805 3.715 4.09
Total rural 395.195 188.939 206.256
1. Plasa Amaradia 58.584 27.623 30.961
2. Plasa Bârca 66.269 31.733 34.356
3. Plasa Calafat 56.076 26.755 29.301
4. Plasa Gânciova 62.68 29.971 32.709
5. Plasa Ocolu 91.842 44.054 47.788
6. Plasa Pleniţa 59.744 28.783 30.961
b) Pe grupe de vârstă:
Grupe de vârstă Locuitori Grupe de vârstă
Locuitori
Toate vârstele 487 30-49 ani 110
0-9 ani 128.1 50-69 ani 50.61
10-29 ani 187.7 70 ani şi peste 9.464
Vârstă nedeclarată 1.28
Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul D., conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al Românei în perioada 1931-1936 sunt următoarele:
Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an
Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 - 1935
(medie anuală) - 16.06 10.61 5.447 32,0 21,2 10,9
1931 489.5 15.76 10.92 4.838 32,2 22,3 9,9
1932 495.6 17.84 11.61 6.23 36,0 23,4 12,6
1933 501 15.6 9.402 6.202 31,1 18,8 12,3
1934 508 15.82 9.493 6.327 31,1 18,7 12,4
1935 512.6 15.28 11.64 3.638 29,8 22,7 7,1
1936 518.1 17.66 10.97 6.684 34,1 21,2 12,9
La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei jud. D. a fost de 524.332 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 487.047 locuitori, cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă un spor natural de 37.285 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, adică o creştere de 7,7 %.
ECONOMIA
Judeţul D. este prin excelenţă agricol. Industria, destul de desvoltată, graţie puternicului centru urban al Craiovei, este în strânsă legătură cu producţia judeţului.
Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 653.800 ha.
Suprafaţa arabilă este de 442.049 ha, adică 67,61 % din suprafaţa judeţului şi 1,50 % din suprafaţa totală a ţării.
Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 555.432 ha, adică 12,54 %, iar mica proprietate 386.617 ha, adică 87,46 %.
Din totalul suprafeţei arabile, cerealele ocupă 420.996 ha, astfel repartizate:
Grâul ocupă 201.796 ha cu o producţie de 983.445 chint. ( prod. medie la ha 4,8 chint.)
Porumbul ocupă 200.354 ha cu o producţie de 2.704.779 chintale (prod. medie 13,5 chint la ha).
Secara ocupă 12.041 ha, cu o producţie de 51.182 chint. (prod. medie la ha 4,2 chint.).
Ovăzul ocupă 3.461 ha cu o producţie de 18.795 chint., (adică o producţie medie la ha de 5,4 chint.).
Orzul ocupă 3.250 ha cu o producţie de 23.365 chint., (adică o producţie medie la ha de 7,2 chint.)
Meiul ocupă 165 ha, măturile 19 ha.
Fâneţelecultivate şi alte culturi furajere ocupă 8.289 ha. Din această suprafaţă lucerna ocupă 427 ha, cu o producţie de 154.844 chint. fân şi 350 chint. sămânţă.
Plantele alimentare ocupă 7.144 ha. Din această suprafaţă pepenii verzi şi galbeni ocupă 1.543 ha, cu o producţie de 165.234 chint. Mazărea ocupă 1.459 ha, cu o producţie de 15.035 chint. Fasolea ocupă 1.291 ha, cu o producţie de 8.413 chint.
Varza ocupă 893 ha, cu o producţie de 89.603 chint. (media la ha 109,3 chint ).
Plantele industriale ocupă 3.648 ha. Din această suprafaţă rapiţa ocupă 1.064 ha, cu o producţie de 8.669 chint. (media la ha 8,1 chint), cânepa ocupă 1.054 ha cu o producţie de 6.150 chint. fuior şi 3.906 chint. sămânţă. Soia ocupă 615 ha, cu o producţie de 2.651 chint. (media la ha 4,3 chint).
Caracteristică. Suprafaţa ocupată de porumb în acest judeţ este clasată pe locul întâiu din ţară, iar suprafaţa ocupată de grâu este clasată în locul al doilea din ţară.
Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului ogoarele sterpe ocupă 2.152 ha.
Fâneţele naturale ocupă 8.688 ha cu o producţie de 173.760 chint (media la ha 20,0 chint).
Păşunile ocupă 21.036 ha.
Pădurile ocupă 58.739 ha.
Livezile de pruni ocupă 895 ha, cu o producţie de 13.425 chint.
Alţi pomii fructiferi ocupă 453 ha.
Viţa de vie ocupă 10.705 ha, din care viile pe rod 19.012 ha cu o producţie de 306.743 hl.
Creşterea animalelor. În judeţul D. se aflau în 1935 38.425 cai, 114.627 boi, 680 bivoli, 371.550 oi, 15.704 capre, 81.735 porci, 4.794 stupi sistematici şi 5.973 stupi primitivi.
La acest capitol judeţul este caracterizat prin marele număr de boi, oi şi capre, reprezentând un procent ridicat al acestor animale faţă de alte judeţe. De asemeni, trebuie subliniată aci desvoltarea albinăritului.
Industrie (fără municipiul Craiova) 6 mori, 1 fabrică de ulei, 1 fabrică de maşini de bucătărie, cuptoare pentru maşini şi articole de fontă (Balş), 2 de cherestea, 3 de tăbăcărie, 3 de cărămizi şi ţigle.
Alte industrii: 5 mori sistematice, 2 fabrici de spirt, 1 fabrică de conserve, 2 de pânzeturi şi ştofe de bumbac, 1 filatură de bumbac, 6 rafinării de petrol, 4 fabrici de cherestea, 4 de mobile şi tâmplărie, 1 de ciment, 4 de cărămidă şi ceramică, 1 de becuri electrice, 1 de pulbere.
Comerţ. Comerţul, dominat de Craiova, centrul comercial al întregii Oltenii, are ca obiect de predilecţie producţia agricolă a regiunii.
Drumuri. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.474 km 544 m, repartizată astfel:
Drumuri naţionale 230 km 657 m din care 218 km 565 m (pietruiţi şi pavaţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor, iar restul de 12 km 092 m (pavaţi) de municipiu şi comunele urbane.
Drumuri judeţene 906 km 177 m, din care o reţea pietruită de 751 km 452 m km, este întreţinută de administraţia judeţului.
Drumuri comunale 1.337 km 710 m.
Lungimea podurilor este de 7.131,44 metri, repartizată astfel: poduri naţionale 1.171,85 m, judeţene 3.395,44 m şi comunale 2.565,15 m.
Prin judeţ trec 6 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:
Slatina – Craiova – T. Severin
Caracal - Craiova
Filiaşi – Tg.- Jiu
Craiova – Bechet
Craiova – Cetate
Craiova – Pleniţa - Cetate
Cale ferată. Judeţul D. este străbătut de o reţea totală de cale ferată de 174 km, din care 51 km linii principale simple şi 123 km linii secundare simple.
Itinerarii principale : Rapide (Simplon): Bucureşti – Timişoara – Jimbolia. (Belgrad – Paris)
Accelerate: Bucureşti – Timişoara.
Staţii importante: Craiova, Filiaşi, Calafat.
Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Soc. N.F.R. pe linia Turnu-Severin – Calafat - Corabia – Rusciuc – Giurgiu – Silistra – Cernavoda - Brăila – Galaţi şi înapoi, fiind în legătură cu vapoarele care merg de la T. Severin spre Baziaş.
Puncte de oprire: Cetate, Maglavitu, Calafat şi Bechet.
Staţiuni climatice, balneare, turism. Gighera, staţiune balneară de interes local, aşezată în Sudul judeţului, aproape de lacul Nedeia. Are izvoare sărate. Instalaţiuni balneare primitive. Băi de nămol.
« La Buturugi », în marginea satului Maglavitu, acolo unde păstorul Petrache Lupu a avut o viziune miraculoasă – loc de pelerinaj.
Excursii cu vaporul, pe Dunăre, pornind de la Bechet - Calafat sau Cetate spre Orşova şi « Cazane ».
CULTURA
Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 390.233 locuitori din care 50,4 % sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 70,2% bărbaţi ştiutori de carte şi 32,2 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea:
Gradul de instrucţie şcolară Mediu urban Mediu rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1. Extraşcolară 0,8 0,7
2. Primară 67,4 94,4
3. Secundară 18,0 3,1
4. Profesională 9,4 1,6
5. Universitară 2,7 0,2
6. Alte şcoli superioare 1,7 0,0
Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului (între 5 şi 8 ani) a fost în 1934 de 113.915 locuitori ( 13.143 mediul urban şi 100.772 mediu rural)
Şcoli secundare : În Craiova. 1 colegiu naţional, 2 licee de băieţi, 1 liceu militar, 2 licee de fete, 1 şcoală normală de băieţi, 1 şcoală normală de fete, 1 liceu comercial de fete, 2 licee comerciale de băieţi, 1 liceu industrial de băieţi, 1 liceu profesional de fete, 1 şcoală de menaj, 1 şcoală de muzică, 2 pensioane de fete, 1 gimnaziu cu internat de băieţi, 1 şcoală de agenţi sanitari, 3 şcoli industriale de ucenici, 1 institut de fete, 1 institut ortodox al femeilor române.
În Calafat: 1 gimnaziu de băieţi, 1 gimnaziu de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 1 gimnaziu industrial şi casnic de fete.
În Băileşti: 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete.
În Pleniţa: 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete.
În Filiaşi: 1 gimnaziu industrial de băieţi şi 1 gimnaziu industrial şi casnic de fete.
Şcoli primare. 369 din care 329 rurale şi 40 urbane, cu un număr total de 64.602 elevi şi 1.132 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).
Grădini de copii 10 dintre care 1 rurală şi 9 urbane, toate de Stat, cu un număr total de 677 copii şi cu 10 conducătoare.
Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 66 cămine culturale.
Centrala Caselor Naţionale are organizaţie culturală comuna Fratoştiţa.
Liga Culturală activează în municipiul Craiova.
Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţul D.
63 cămine culturale şi 12 biblioteci, adică un total de 75 organizaţii culturale, dintre care 39 au personalitate juridică.
În Craiova mai activează:
Institutul de arheologie oltean, Muzeul regional al Olteniei, Muzeul militar Regele Ferdinand, Direcţia regională a arhivelor Statului, Muzeul şi biblioteca Th. Amann, Biblioteca colegiului Carol I, Societatea culturală « Traian Demetrescu », Soc. preoţească « Renaşterea », Soc. « Prietenii ştiinţei », 2 soc. muzicale, Teatrul asociaţiei actorilor craioveni, Soc. scriitorilor olteni « Gând şi slovă oltenească », 5 cinematografe, Aeroclubul regal român, 11 soc. sportive, 3 soc. de vânătoare.
RELIGIE
Confesiuni. Din totalul locuitorilor judeţului 98,4 % sunt ortodocşi.
Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 305 de biserici ortodoxe, 1 greco-catolică, o biserică romano-catolică, 1 evanghelico-luterană şi 2 sinagogi.
3 mânăstiri ortodoxe: Jitianu, Bucovăţu şi Plopşoru.
Instituţii bisericeşti. 2 protopopiate ortodoxe.
Judeţul D. se află în jurisdicţia Eparhiei Râmnicului şi Noului Severin. (Mitropolia Ungro-Vlahiei).
ADMINISTRAŢIE
Organizare administrativă. Capitala judeţului Dolj este municipiul Craiova. Judeţul are 4 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat şi Pleniţa) şi 393 de sate împărţite astfel:
Plasa Amaradia - 88 sate.
Plasa Bechetu - 43 sate.
Plasa Brabova - 40 sate.
Plasa Calafat - 22 sate.
Plasa Filiaşi - 43 sate.
Plasa Ocolul - 60 sate
Plasa Pleniţa - 43 sate
Plasa Segarcea - 45 sate
Organizare sanitară. Spitale de stat în Craiova, Băileşti, Pleniţa, Calafat, Bechet, Brabova, Cetate, Filiaşi, Poiana Mare.
Sanatoriul « Leamna » în comuna Sărbătoarea.
4 dispensare în Craiova.
14 dispensare de stat în judeţ.
Serviciul sanitar al judeţului şi Serviciile sanitare ale oraşelor Craiova, Băileşti, Pleniţa şi Calafat.
Asistenţă şi prevedere socială. Casa de asigurări Sociale din Craiova are 1 oficiu la Calafat şi organizaţii medicale în:
Craiova, Băileşti şi Calafat, cu un total de 15 medici şi 4 farmacişti.
Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine Centrul pentru ocrotirea copiilor din Craiova, cu 50 de ocrotiţi în aşezăminte şi 300 ocrotiţi în colonii.
Societatea “Crucea Roşie”, Soc. “Principele Mircea”, Oficiul I.O.V
La Craiova mai activează: Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Gospodăria şcolară », 1 azil de bătrâni, 1 azil de copii găsiţi, 1 azil de copii orfani, 1 azil de infirmi, 1 azil de noapte şi 1 cămin de ucenici.
PRINCIPALELE AŞEZĂRI
Craiova, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.
Băileşti, comună urbană aşezată în S judeţului. Staţie c.f. pe linia Craiova – Calafat.
Are 13.931 locuitori.
4 fabrici de făină, 1 de ulei, 1 tăbăcărie.
Oraşul face comerţ intens cu cereale şi animale, datorită aşezării sale aproape de portul Calafat. Obor de cereale şi Târg de animale.
Banca « Băileşti », Banca « Calafat », Banca Doljului, Banca «Dunărea », Banca Erie, Banca « Înălţarea », Banca « Plugarul », Banca Poporului şi 4 bănci populare.
1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete, 5 şcoli primare de băieţi, 2 şcoli primare de fete, 1 grădină de copii mici.
2 cămine culturale, 1 societate de vânătoare.
3 biserici ortodoxe.
Primărie, Judecătorie de Ocol, Poliţie, Percepţie fiscală, Ocol silvic, Regiune agricolă, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic.
Sfat negustoresc, Sindicatul comercianţilor de cereale, Sindicatul mijlocitorilor de cereale.
Spital de stat, 1 azil pentru femei lăuze, 1 dispensar, 1 dispensar pentru copii mici, Soc. « Crucea Roşie », Soc. « Principele Mircea ».
Calafat, comună urbană, port la Dunăre, situată la S-V judeţului la 83 km de Craiova şi la 322 km de Bucureşti. Staţie c.f pe linia Craiova –Băileşti – Calafat.
Are 8.002 locuitori.
Fabrici de cărămizi, bere, tăbăcărie. Comerţ intens de cereale, brânzeturi şi alte produse animale. Târg săptămânal: sâmbăta.
Banca agricolă S.A., Banca Calafatului S.A., Banca Doljului S.A., Banca populară « Independenţa », Banca populară «Principele Carol », Banca Românească (sucursală) şi Sindicatul micilor agricultori.
1 gimnaziu de băieţi, 1 de fete, 1 gimnaziu industrial de băieţi, 1 gimnaziu industrial de fete şi 1 gimnaziu industrial casnic de fete.
2 şcoli primare de băieţi, 1 şcoală primară de fete, 1 grădină de copii mici.
Teatru comunal, 2 cinematografe, 1 societate muzicală, 1 societate culturală, 1 bibliotecă publică.
3 biserici ortodoxe, din care 1 grecească.
Primărie, Pretură, Percepţie fiscală, Poliţie de oraş, Poliţia portului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Serviciu sanitar,
Serviciul veterinar, Căpitănia portului, Agenţia N.F.R..
Sfat negustoresc, Corporaţia meseriaşilor, Sindicatul cerealiştilor, al micilor morari, al micilor agricultori, Cercul subofiţerilor în rezervă.
Spital de stat, dispensar, Crucea Roşie, Oficiu I.O.V..
Pleniţa, comună urbană situată în partea de N-V a judeţului, pe drumul Craiova – Turnu Severin, la 25 km distanţă de Craiova şi 286 de Bucureşti.
Are 7.002 locuitori.
Fabrică de cărămidă, mai multe mori cu benzină.
Comerţ cu cereale, animale şi produse animale.
Bansa de Scont, Banca Doljului, Banca Populară « Mărăşti », Banca Pleniţei, Banca Poeni, Banca populară « Stejarul », şi « Viitorul Pleniţei ».
1 gimnaziu industrial de băieţi.
2 şcoli primare de băieţi şi 1 de fete, 1 grădină de copii mici.
Cămin cultural al Fundaţiei « Principele Carol ».
1 cinematograf.
2 biserici ortodoxe.
Primărie, Pretură, Judecătorie de Ocol, Percepţie fiscală, Oficiu P.T.T., Consilierat agricol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Sfat negustoresc.
Spital de stat.
[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II, Țara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]
sursa http://romaniainterbelica.memoria.ro/
