Târgul săptămânal din ȚÂNȚĂRENI a fost înființat de CĂLUGĂRI în 1806. La sfârșitul secolului 19, comuna avea 1056 de suflete...

Marele dicționar geografic al României este o lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu.
Țânțăreni, com.rur., în jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., pe un mic platou cu o înălțime de 30 m. deasupra nivelului șesului sau albiei Jiului, la 40 kil. de Craiova și la 5 kil. de reședința plășei, Filiași.
Se învecinește la E. cu com. Fratoștița; la V., cu com. Gura-Motrului (jud. Mehedinți); la N. cu com. Ionești (jud. Gorj) și cu comuna Florești; iar la S. cu com. Filiași.

Este udată de râul Jiul cu direcția N.-S. și care aci primește Gilortul.
Între com. și râul Jiul sunt bălțile: Motorimul, cu o suprafață de 2 hect. conținând pește; Balta-Ulmului, de 4 hect., alimentându-se din apa Jiului.
Pe teritoriul com. se întâlnesc patru mari văi: Motrului, Jiului, Gilortului și Șușiței.
Comuna este foarte veche.
Pe la 1806 în Țânțăreni fiind mănăstire, călugării au hotărât a se face târg săptămânal.
Bâlciu anual se face la 25 martie.
Are o suprafață de 4076 pog., cuprinzând o întinsă moșie: Țânțăreni-Arpadia și păduri (2500 hect.), aparținând statului.
Este formată din cătunul de reședință, Țănțăreni și căt. Picul.
Are o populație de 1056 suflete; o școală și o biserică, zidită în 1806.
La S. comunei și-a așezat Tudor Vladimirescu tabăra înainte de a pleca la București.
Căi: Calea ferată Filiași-T. Jiu, la 100 m. de vatra satului Țânțăreni; c.f. Filiași-Severin. la 2 kil.; șoseaua națională Filiași-Pasul-Vulcani, străbătând com. pe o lungime de 2700 m.
Cu comunele vecine se leagă prin șoselele vecinale bine lucrate și împietrite.

Postări populare de pe acest blog

Născut la Filiași. Unul dintre ultimii condamnați la moarte și executați pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Principalele pieţe, târguri, serbări câmpenești şi festivaluri organizate în judeţul Dolj