FILIAŞI EXPRESS

Deocamdată, vom încheia serialul cu informatorul Elba de la Liceul Industrial din Filiași cu prezentarea ANGAJAMENTULUI tipizat, așa cum era folosit de organele de represiune, Partidul Comunist , Securitatea și Miliția , cel puțin în ultima parte a dictaturii comuniste. Deocamdată pentru că este posibil ca într-un viitor foarte apropiat să mai apară tot felul de documente la suprafață. Dar și pentru că Filiași Express mai deține niște documente care vor fi făcute publice în perioada următoare. Așa că la un moment dat este posibil ca numele informatorului Elba să apară din nou pe ”marile ecrane” ale rețelelor de socializare. Poate data viitoare vom publica și câte ceva din minunatele isprăvi ale turnătorului cu nume de cod Florin Piersic (!!!), care a activat la IUPS Filiași ... Sau poate o întâlnire cu informatorul Toma ?... De ce nu și despre preotul informator de la Argetoaia sau listele de informatori de la Scăești ?... Sau niște amănunte de prin dosarul de urmărire operativă ”T...

 De la bun început, trebuie spus că inițiativa partidului comunist de a obliga elevi să colaboreze cu Securitatea și Miliția este un act criminal. Adică minorii care nu au împlinit 18 ani nu au dreptul să voteze pentru că se presupune că o persoană nu are suficientă maturitate cognitivă și emoțională pentru a înțelege implicațiile votului. Limita de 18 ani este considerată pragul maturității juridice, când o persoană devine responsabilă din punct de vedere legal pentru propriile decizii. Dar să colaboreze cu Securitatea și Miliția, și aici subliniez - ȘI MILIȚIA, pentru că Miliția a fost parte integrantă a sistemului represiv și militarizat al comunismului până în ultimul moment, deci să colaboreze cu Securitatea și Miliția cât erau Minori era ok?... Vă dați seama câtă mârlănie era în capul comuniștilor, securiștilor și milițienilor?... Dar, nah, a venit 1989, fraierii s-au îmbătat de la un păhărel de democrație, în timp ce comuniștii, securiștii și milițienii și-au văzut de treabă...

 Se încheie șirul notelor informative ale lui Elba, informatorul de la Liceul Industrial din Filiași, cu o notă de... culoare, se pare o cerere specială a Securității și pusă în practică de Miliție. Cam așa funcționa ierarhia.  Este vorba de o notă informativă despre poreclele nu numai din liceu, ci chiar din oraș. Nu sunt foarte multe, ceea ce demonstrează că Elba nu era foarte conectat la comunitate. Nici măcar la bula clasei.  Notă Informativă Sursa vă informează despre existența - și cunoștiința - următoarelor porecle: ”Tămîie” - Costel Olaru, ”Țiganu” - Stochițoiu Gheorghe, ”Bomboșel” - Coloj; de asemenea mai sunt cunoscute poreclele: ”Riciu”, ”Coneac”, ”Kadar”, ”Telu”, dar fără să cunosc numele real. Menționez că toți sunt domiciliați în Filiași.                                                                ...

 Să nu vă imaginați că Elba a fost un caz singular în peisajul informatorilor de la Filiași. Cu siguranță, fiecare generație a avut informatorii ei.  Și tot cu siguranță, nu numai la Liceul Industrial din Filiași, dar și cu mult mai periculoși și mai toxici decât Elba. Elba este, până la urmă, doar un exemplu. Un etalon. Un reper.  Pe de altă parte, nu se știe câte note informative a scris.  Așa că totul poate fi manipulat și să-l faci pe informatorul Elba, cu ușurință, oaia neagră a generației. Numai că nu vezi situația de ansamblu. S-ar putea să facă parte dintr-o turmă de oi negre, dar pe care nu le știi. Documentele nu spun mereu totul. Mai este nevoie și de context. Au fost mulți informatori neînregistrați, mulți copii de slujbași ai partidului comunist, de securiști, de milițieni, cu aere de superioritate și de șmecheri intangibili, înregimentați în mecanismul de represiune și reeducare a poporului.  Iată-l pe informatorul Elba, de la Liceul Industrial Fil...

Să nu credeți, după nota informativă a turnătorului Elba, de la Liceul Industrial Filiași, că textul respectiv n-are nici o relevanță, că nu e mai mult decât o compunere de adolescent frustrat și toxic. Repet. Securiștii, via SRI/CNSAS, nu fac publice informațiile de impact public decât în cazuri majore, mai ales unde există un interes. Alte note informative le-au... pierdut, în meandrele concretului și sinergia faptelor. În rest, se fac publice tot felul de supe informative, și astea foarte târziu, tocmai ca să se mai dilueze relevanța și să se spună: ia uite, bă, cu ce se ocupa Securitatea, vai de mama lor!... Să nu vă imaginați că vor fi făcute publice vreodată, chiar și după o sută de ani, listele cu cei vinovați de crimele din orfelinatele și instituțiile României în care se estimează (minimal!) c-au murit peste 15.000 de copii doar pe vremea domniei lui Nicolae Ceaușescu. În primul rând, documentele publicate sunt aruncate de-a valma, deliberat. Nu poți realiza un profil de infor...

 V-ați gândit vreodată câți securiști cu acte în regulă au fost în Filiași sau în zona Filiașiului ?... Asta pe lângă armata de activiști și comuniști privilegiați, pe lângă haita de milițieni, pe lângă turmele de informatori, turnători, rezidenți, surse, gazde sau cine știe cum or mai fi fost numiți în documentele Departamentului Securității Statului , numit pe scurt DSS , desființat oficial la sfârșitul anului 1989.  Și reînființat, tot oficial, la 26 martie 1990 , prin Decretul nr. 181 al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională. Cam așa funcționa socialismul lui Ceaușescu .  Concret, am văzut liste cu informatori deținute de milițieni, liste lungi, cu zeci de nume. Asta ca să vă dați seama de dimensiunea fenomenului.  Tot concret, deși eram încă elev la liceu, știam de doi turnători: un vecin și o rudă apropiată. Și niște profesori. Și da, o rudă apropiată care a venit deseori la noi acasă, a fost omenită, după care s-a dus acasă și a scris o notă informa...

Printre cărți și tăceri, o amintire se tot bagă în seamă: castanul de la marginea drumului. Când într-o iarnă, parcă pierdută în timp, cu zăpezi care au paralizat orașul, noi am încercat să ne găsim pe noi înșine.  Ne ascundeam cât e ziua de mare printre rafturi și cărți.  Apoi, la amiază și seara, sub castanul de la marginea drumului, ne-am zidit o poveste numai a noastră.  Poate am căutat iubire, poate am alergat doar după un vis care să se potrivească pentru mai departe, poate am căutat doar fiorul care să ne încălzească trupurile și sufletele cu magia timpului și misterul vieții care privește spre infinit.  Zăpada cădea în fulgi mari, tăcuți, ca niște gânduri nerostite.  Orașul era încremenit, iar noi, în acel colț de lume, ne mișcam ca într-un vis.  Biblioteca devenise sanctuarul nostru.  Printre rafturi, ne ascundeam de frig, de lume, de noi înșine.  Citeam cuvinte care ne încălzeau, ne provocau, ne făceau să credem că există o ordine secret...

Se spune că Baba Dragaveica nu trăiește, ci veghează.  Locuiește într-o casă de lut, la marginea pădurii, unde corbii nu croncăne, ci ascultă.  În fiecare an, în noaptea de Sântămărie Mică, Baba Dragaveica iese cu o lumânare aprinsă și o cunună de flori uscate, pe care o lasă la fântâna Anei, în Valea Corbului. Bătrânii spun că ea nu a fost mereu bătrână.  Cândva, a fost copilul care a văzut dansul mireselor și nu a râs.  De atunci, a fost aleasă să păstreze taina.  Nu vorbește mult, dar când o face, cuvintele ei au greutate de piatră și miros de busuioc ars. În zilele senine, copiii din sat o vizitează.  Baba Dragaveica spune povești despre izvoare care plâng, despre mirese care nu mor și despre cum să asculte pădurea.  Dar le cere un singur lucru: Când veți fi mari, să nu uitați să tăceți în noaptea de veghe. Unii spun că Baba Dragaveica nu are umbră.  Alții că, în tinerețe, a fost iubita unui haiduc care a dispărut în Valea Corbului.  Dar ...

Sub domnia tovarășului Nicolae Ceaușescu, oficial, au fost condamnați la moarte și executați 104 cetățeni români. Pedeapsa capitală în România a fost abolită prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, după ce cu câteva zile înainte, pe 25 decembrie 1989, chiar Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați la moarte și executați. Pentru perioada 1944-1968, tot oficial, s-a confirmat un număr de 268 de execuții, deși fenomenul a fost mult mai amplu și mai complex, autoritățile comuniste având pe conștiință până și niște gropi comune încă nelocalizate, dar și români anti-comuniști uciși și îngropați prin păduri sau incinerați. Nu se mai pun la socoteală cele 1.166 de victime în timpul Revoluției din 1989: 271 de decese între zilele de 17 și 22 decembrie 1989, alte 715 decese între 22 și 25 decembrie, 113 victime după 25 decembrie, plus 67 de decese fără dată exactă. Printre cele 1.166 de victime, nu pot fi uitate cele 43 de cadavre ale celor uciși la Timișoara în zilele de 16 și 18 dec...

# A realizat trofee pentru Concursul Internațional „George Enescu” și a fost recompensată cu medalia „Meritul cultural” în gradul de Comandor oferită de Președinția României Daniela Făiniș este artist ceramist recompensat cu medalia „Meritul cultural” în gradul de Comandor oferită de Președinția României (2004) și care a realizat trofee pentru Concursul Internațional „George Enescu”, probabil unul dintre cei mai cunoscuți artiști ceramiști români. Daniela Făiniș s-a născut la 3 octombrie 1961, în Fratoștița, județul Dolj. Părinții, însă, sunt din Butoiești, din județul Mehedinți. ”Tata era milițian și mama croitoreasă. Sunt primul copil și îmi aduc aminte cu nostalgie de poveștile mamei legate de originile noastre. Tata primise post de milițian la Filiași și s-au mutat în sătucul acela. Și-au luat gazdă în casa preotului din comuna Fratoștița și acolo m-am născut eu, acasă. Mama povestea că tata era la serviciu, telefoanele nu prea funcționau, a plecat cineva cu bicicleta la primărie s...

„La punctele unde sunt instalate cordoane de baraj pentru trenurile foametei, Filiaşi-Piatra, în timpul operaţiunilor de control şi confiscare se petrec scene penibile şi cu adevărat înduioşătoare. Noaptea când sosesc trenurile foametei în aceste gări, se aud până departe vaiete, blesteme şi tot felul de sudălmi adresate Armatei şi celor ce le iau sacii cu cereale atât din partea celor năpăstuiţi cât şi din partea călătorilor, care se asociază la vociferări şi huiduieli în masă... Cu ocazia acestor operaţiuni se comit şi tot felul de abuzuri, astfel: sacii sunt aruncaţi din tren, se rup, iar cerealele se împrăştie prin zăpadă sau noroi; pentru cerealele confiscate, nu se eliberează nici un fel de dovadă din care să rezulte cantităţile ridicate şi nici nu se achită contravaloarea...” (CNSAS)

 Iată celebrul tablou al lui Theodor Aman (1831–1891), cu Proclamarea Unirii din 1859.  Puţini ştiu că în imagine sunt imortalizaţi oamenii politici ai vremii.  Şi mai puţini ştiu că printre cei imortalizaţi în celebrul tablou se află şi aga Dimitrie Filişeanu, ca deputat al judeţului Mehedinţi. Cine dintre locuitorii oraşului Filiaşi ştie care este Dimitrie Filişeanu?... Dintre cele 61 de personaje pictate de Theodor Aman, doar 58 au avut statutul de deputat în Adunarea Electivă a Țării Românești. La numărul 41 a fost identificat portretul lui Dimitrie Filișanu - Participant la Revoluția de la 1848, om politic, Deputat de Mehedinți.

 Aga Dimitrie Filişanu este prezent la Ședința Adunării Elective a Țării Românești din 25 ianuarie 1859. Când se citește următorul act de alegere al Înălțimei Sale Prințul Alexandru Ion I. Cuza, Domnul Moldovei și al Țării Românești.

Aga Dimitrie Filişeanu, prezent pe Lista Deputaţilor din Camera Legiuitoare a României din anul 1859, ca deputat de Mehedinţi... Județul Mehedinți a mai fost reprezentat de colonel Nicolae Bibescu (vărul domnitorului), serdarul Ion Cernătescu, spătarul Barbu Vlădoianu. În primul parlament al Țării Românești, județul Dolj a fost prezent cu Gheorge Barbu Știrbei (fiul domnitorului), logofătul Dimitrie Bibescu, pitarul Ion Socolescu, colonelul Ion Solomon și serdarul Iancu Hagiadi. Iar județul Gorj a fost reprezentant de colonel Nicolae Bibescu (fiul domnitorului), pitarul Constantin Săvoiu, aga Constantin N. Brăiloiu, clucerul Ion Sâmboteanu.

Conform documentului semnat de M. Băleanu (ministrul de Interne, caimacam al Țării Românești) și M. Bâțcoveanu (șef secție) și trimis mitropolitului Nifon, președintele Adunării Elective, pe 17 ianuarie 1859, lista inițială a deputaților Adunării Elective a Țării Românești cuprindea 71 de nume (pe județe): # Ilfov: prințul Alexandru Ghica (fostul domnitor), prințul Dimitrie Gr. Ghica, serdarul Constantin Bosianu, logofătul Nicolae Golescu, pitarul Constantin A. Rosetti, Vasile Boierescu. # Râmnicu-Sărat: aga Ioan C. Cantacuzino, serdarul Scarlat Fălcoianu, Constantin Cotescu, Constantin Argintoianu. # Brăila: logofătul Ion Slătineanu, clucerul Grigore Filipescu, Mihai Marghiloman, serdarul Nicolae Opran. # Buzău: serdarul Ion Marghiloman, praporcicul Scarlat Voinescu, pitarul Mihai Pleșoianu, serdarul Constantin Deșliu. # Prahova: aga Ion Cantacuzino, aga Constantin I. Filipescu, paharnicul Ion Mîrzea, Ioan Alexandru Filipescu, pitarul Constantin T. Grigorescu. # Ialomița: logofătul Sc...

  Continuă prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989.  Cazul cetățenilor sovietici împușcați lîngă Brădești, județul Dolj. 31. Parte vătămată Alla Chabanyuk (Craiova) – rănit 32. Parte vătămată Sariko Nikolai Grigorevici (Craiova) – rănit 33. Parte vătămată Spartak Valeri Valentinovici (Craiova) – rănit 34. Parte vătămată Lagutco Ivan Arcadievici (Craiova) – rănit 35. Parte vătămată Demciuk Sofia Filipovna (Craiova) – rănit 36. Parte vătămată Kuzik Stepanovna (Craiova) – rănit 37. Melniciuk Nadejda Stepanovna (Craiova) – decedat 38. Kuzik Boris Mihailovici (Craiova) – decedat La data de 02.09.2005 a fost înregistrată, sub nr. 4001/2005, cererea cetăţenilor ucraineni Alla Chabanyuk şi Konstantin Chabanyuk prin care se solicita efectuarea de cercetări şi acordarea de despăgubiri pentru pagubele suferite pe teri...

 Pe 5 septembrie 1948, Ştiinţa Craiova a făcut primii pași... la Filiaşi, conform ziarului local, “Înainte”.  Meciul dintre CFR Filiași și UNSR Craiova s-a încheiat cu victoria filișenilor, 6-3 ( 2-1)... ”Pe terenul sportiv din Filiași a avut loc Duminică 5 Septembrie a.c. un match de foot-ball între studenții craioveni și echipa CFR din localitate. Dela început matchul s-a desfășurat sub dominația feroviară care s-au bucurat de o mai bună condiție fizică și pregătire tehnică. Golurile au fost marcate de Rada (3), Merțu (1) și Mihăilă (2 în propria poartă), pentru CFR Filiași, iar pentru studenți au marcat Bădescu (2) și Rădulescu. S-au remarcat în joc: Rada, Ruicu, Udrescu, Răcășanu și Tobă dela CFR, iar de la UNSR: Dumitrescu, Rădulescu, Carliș și Ozon”. CFR Filiași a prezentat următoarea formație: Gheorghe V. (Răcăreanu I.), Stomnevici, Tobă, Olar, Bicică, Cricitoiu II, Rada, Răcăreanu II, Udrescu, Ruicu și Merțu.   Universitatea Craiova a fost unul dintre cele mai tit...

Presa franceză face cunoscut printr-o știre că un corespondent parizian al unui jurnal englez a publicat noutăți absolut fără nici un fundament despre România. Astfel, într-o corespondență din 3 noiembrie (1884), ziaristul parizian a pretins că Parlamentul român a votat o lege cu ajutorul căreia un mare număr de moșii aparținând unor cetățeni străini au fost declarate vacante și au fost confiscate de Statul Român. 12 dintre pământurile astfel confiscate au fost donate regelui pentru dotarea Coroanei. În sfârșit, a mai scris și despre faptul că Statul Român a refuzat să-i lase pe minorii Filichano să intre în posesia moștenirii provenite de la bunicul lor dinspre mamă. Toate noutățile sunt controversate, spune presa franceză, nici o lege pe acest subiect nefiind votată în Parlametul român niciodată de-a lungul existenței Parlamentului, nicio succesiune străină, mobiliară sau imobiliară nu a fost declarată vacantă și a trecut în posesia Statului Român sau a vreunui particular. Mai mult, ...

Banca Mondială a identificat o serie de proiecte prioritare cu impact metropolitan pentru București și cele 40 de reședințe de județ din România. Cetățenii și actorii locali din România sunt invitați să participe la campania de consultare „Alege Prioritățile Orașului Tău!” și să aleagă cele mai importante proiecte pentru orașul lor. Nu-i greu să se facă același lucru și în orașul Filiași. Așa că Filiași Express invită cetățenii orașului să se implice în ierarhizarea unor proiecte de dezvoltare strategice pentru comunitatea noastră locală. Și tu poți alege Prioritățile Orașului Tău! De-a lungul istoriei, nici o regiune sau țară nu a reușit să se dezvolte fără a se urbaniza în paralel. Procesul de creștere economică la nivel mondial a fost însoțit mereu de un proces intens de urbanizare. De ce? Pentru că orașele generează dezvoltare și productivitate ridicată. Însă dezvoltarea trebuie să fie însoțită de o viziune de dezvoltare care să îi asigure eficiență, sustenabilitate și ...

Teritoriul judeţului Dolj poate fi afectat de un accident nuclear produs la Centrala Nuclear Electrică de la Kozlodui, amplasată pe teritoriul Bulgariei, pe malul drept al fluviului Dunărea, la aproximativ 3 km sud-vest faţă de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea şi la aproximativ 13 km vest-sud-vest faţă de oraşul Bechet din judeţul Dolj, spune INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ “OLTENIA” AL JUDEŢULUI DOLJ. Pe amplasamentul C.N.E. Kozlodui există un număr de 6 reactoare nucleare (unităţi) destinate producerii energiei electrice, având o putere instalată totală de 3.538 MW. Unităţile 1-4 sunt de tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW(e) fiecare, iar unităţile 5-6 sunt de tip VVER-1000, anvelopate, cu o putere de 1.000 MW(e) fiecare. Odată cu accederea Bulgariei în Uniunea Europeană, unităţile 1-4 au fost oprite din funcţionare, în vederea decomisionării (dezafectării), fiind în prezent neutilizate. Drept urmare, în momentul de faţă C.N.E. Kozlodui p...