Postări

Născut la Filiași. Unul dintre ultimii condamnați la moarte și executați pe vremea lui Nicolae Ceaușescu

Imagine
Sub domnia tovarășului Nicolae Ceaușescu, oficial, au fost condamnați la moarte și executați 104 cetățeni români. Pedeapsa capitală în România a fost abolită prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, după ce cu câteva zile înainte, pe 25 decembrie 1989, chiar Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați la moarte și executați. Pentru perioada 1944-1968, tot oficial, s-a confirmat un număr de 268 de execuții, deși fenomenul a fost mult mai amplu și mai complex, autoritățile comuniste având pe conștiință până și niște gropi comune încă nelocalizate, dar și români anti-comuniști uciși și îngropați prin păduri sau incinerați. Nu se mai pun la socoteală cele 1.166 de victime în timpul Revoluției din 1989: 271 de decese între zilele de 17 și 22 decembrie 1989, alte 715 decese între 22 și 25 decembrie, 113 victime după 25 decembrie, plus 67 de decese fără dată exactă. Printre cele 1.166 de victime, nu pot fi uitate cele 43 de cadavre ale celor uciși la Timișoara în zilele de 16 și 18 dec...

Daniela Făiniș, unul dintre cei mai cunoscuți artiști ceramiști români, s-a născut la Fratoștița...

Imagine
# A realizat trofee pentru Concursul Internațional „George Enescu” și a fost recompensată cu medalia „Meritul cultural” în gradul de Comandor oferită de Președinția României Daniela Făiniș este artist ceramist recompensat cu medalia „Meritul cultural” în gradul de Comandor oferită de Președinția României (2004) și care a realizat trofee pentru Concursul Internațional „George Enescu”, probabil unul dintre cei mai cunoscuți artiști ceramiști români. Daniela Făiniș s-a născut la 3 octombrie 1961, în Fratoștița, județul Dolj. Părinții, însă, sunt din Butoiești, din județul Mehedinți. ”Tata era milițian și mama croitoreasă. Sunt primul copil și îmi aduc aminte cu nostalgie de poveștile mamei legate de originile noastre. Tata primise post de milițian la Filiași și s-au mutat în sătucul acela. Și-au luat gazdă în casa preotului din comuna Fratoștița și acolo m-am născut eu, acasă. Mama povestea că tata era la serviciu, telefoanele nu prea funcționau, a plecat cineva cu bicicleta la primărie s...

1947. Când Trenurile Foametei treceau pe la Filiași: Se aud până departe vaiete, blesteme şi tot felul de sudălmi adresate Armatei...

Imagine
„La punctele unde sunt instalate cordoane de baraj pentru trenurile foametei, Filiaşi-Piatra, în timpul operaţiunilor de control şi confiscare se petrec scene penibile şi cu adevărat înduioşătoare. Noaptea când sosesc trenurile foametei în aceste gări, se aud până departe vaiete, blesteme şi tot felul de sudălmi adresate Armatei şi celor ce le iau sacii cu cereale atât din partea celor năpăstuiţi cât şi din partea călătorilor, care se asociază la vociferări şi huiduieli în masă... Cu ocazia acestor operaţiuni se comit şi tot felul de abuzuri, astfel: sacii sunt aruncaţi din tren, se rup, iar cerealele se împrăştie prin zăpadă sau noroi; pentru cerealele confiscate, nu se eliberează nici un fel de dovadă din care să rezulte cantităţile ridicate şi nici nu se achită contravaloarea...” (CNSAS)

Dimitrie Filişeanu, imortalizat în celebrul tablou al lui Theodor Aman cu Proclamarea Unirii din 1859...

Imagine
 Iată celebrul tablou al lui Theodor Aman (1831–1891), cu Proclamarea Unirii din 1859.  Puţini ştiu că în imagine sunt imortalizaţi oamenii politici ai vremii.  Şi mai puţini ştiu că printre cei imortalizaţi în celebrul tablou se află şi aga Dimitrie Filişeanu, ca deputat al judeţului Mehedinţi. Cine dintre locuitorii oraşului Filiaşi ştie care este Dimitrie Filişeanu?... Dintre cele 61 de personaje pictate de Theodor Aman, doar 58 au avut statutul de deputat în Adunarea Electivă a Țării Românești. La numărul 41 a fost identificat portretul lui Dimitrie Filișanu - Participant la Revoluția de la 1848, om politic, Deputat de Mehedinți.

Aga Dimitrie Filişanu, prezent la Ședința Adunării Elective a Țării Românești din 25 ianuarie 1859...

Imagine
 Aga Dimitrie Filişanu este prezent la Ședința Adunării Elective a Țării Românești din 25 ianuarie 1859. Când se citește următorul act de alegere al Înălțimei Sale Prințul Alexandru Ion I. Cuza, Domnul Moldovei și al Țării Românești.

Dimitrie Filişeanu, prezent pe Lista Deputaţilor din Camera Legiuitoare a României din anul 1859...

Imagine
Aga Dimitrie Filişeanu, prezent pe Lista Deputaţilor din Camera Legiuitoare a României din anul 1859, ca deputat de Mehedinţi... Județul Mehedinți a mai fost reprezentat de colonel Nicolae Bibescu (vărul domnitorului), serdarul Ion Cernătescu, spătarul Barbu Vlădoianu. În primul parlament al Țării Românești, județul Dolj a fost prezent cu Gheorge Barbu Știrbei (fiul domnitorului), logofătul Dimitrie Bibescu, pitarul Ion Socolescu, colonelul Ion Solomon și serdarul Iancu Hagiadi. Iar județul Gorj a fost reprezentant de colonel Nicolae Bibescu (fiul domnitorului), pitarul Constantin Săvoiu, aga Constantin N. Brăiloiu, clucerul Ion Sâmboteanu.

Dimitrie Filişanu, unul dintre cele 64 de voturi ale Ţării Româneşti pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor...

Imagine
Conform documentului semnat de M. Băleanu (ministrul de Interne, caimacam al Țării Românești) și M. Bâțcoveanu (șef secție) și trimis mitropolitului Nifon, președintele Adunării Elective, pe 17 ianuarie 1859, lista inițială a deputaților Adunării Elective a Țării Românești cuprindea 71 de nume (pe județe): # Ilfov: prințul Alexandru Ghica (fostul domnitor), prințul Dimitrie Gr. Ghica, serdarul Constantin Bosianu, logofătul Nicolae Golescu, pitarul Constantin A. Rosetti, Vasile Boierescu. # Râmnicu-Sărat: aga Ioan C. Cantacuzino, serdarul Scarlat Fălcoianu, Constantin Cotescu, Constantin Argintoianu. # Brăila: logofătul Ion Slătineanu, clucerul Grigore Filipescu, Mihai Marghiloman, serdarul Nicolae Opran. # Buzău: serdarul Ion Marghiloman, praporcicul Scarlat Voinescu, pitarul Mihai Pleșoianu, serdarul Constantin Deșliu. # Prahova: aga Ion Cantacuzino, aga Constantin I. Filipescu, paharnicul Ion Mîrzea, Ioan Alexandru Filipescu, pitarul Constantin T. Grigorescu. # Ialomița: logofătul Sc...